Pericol pervers: abuzul de antibiotice şi consecinţele lui asupra sănătăţii românilor şi a infecţiilor intraspitaliceşti

Ministerul Sănătăţii a demarat o amplă campanie de informare pentru a limita consumul de antibiotice, după ce un sondaj a scos la iveală faptul că  România se află pe locul II la consumul de astfel de medicamente. Ultimele studii arată că eficienţa antibioticelor a scăzut, germenii devenind din ce în ce mai rezistenţi la medicamente, chiar şi la cele de ultimă generaţie.

Românii sunt mari fani ai antibioticelor, atrag atenţia autorităţile, care subliniază că tocmai din acest motiv infecţiile din spitale şi nu numai devin foarte greu de învins şi ajung mortale. Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii spun că dacă nu luăm măsuri, peste 34 de ani, 10 milioane de oameni vor muri răpuşi de bacterii imune la antibiotice.

„Peste 90% din consumul de antibiotice are loc în afara spitalului pentru infecţii tratate la domiciliu. Prescriptorii recomandă antibiotice inutile fie din lipsa informaţiei actualizate, fie la presiunea pacientului, persuasiunea companiilor farma. Corupţia generează rezistenţă la antibiotice. În societatea unde există corupţie, regulile sunt încălcate, nu-s respectate ghiduri, protocoale terapeutice, eliberarea medicamentelor se face fără prescripţie”, a declarat ieri şi Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii. Din aceste motive, Ministerul Sănătăţii a dat startul unei ample campanii de informare, „Nu-antibiotice la-ntâmplare”, prima de acest fel din ultimii 26 de ani. De bun augur, notează experţii, care spun că s-a ajuns în situaţia ca România să fie pe locul doi la consumul de antibiotice dintr-un motiv lesne de înţeles: lipsa de educaţie.

Problema, arată aceştia, este că din cauza antibioticelor luate fără un motiv foarte bine întemeiat, bacteriile au devenit rezistente, iar oamenii sunt răpuşi mai repede de germeni. De pildă, infecţiile din spitale, în special cele cu Clostridium Difficile, au făcut doar în anul 2015 zeci de victime şi sute de îmbolnăviri, iar situaţia pare că se va înrăutăţi, potrivit prognosticurilor.

Sunt părinţi care cer antibiotic pentru copiii lor

Doctorul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), susţine că un număr îngrijorător de pacienţi recurg la automedicaţie. Mai mult, sunt chiar părinţi care cer antibiotice pentru copiii lor, dar există, de asemenea, cazuri în care medicii dau din start aceste medicamente fără a putea face teste de laborator. Acest lucru se întâmplă în special în zonele rurale.

„Am constatat că există foarte multe aşteptări legate de medicii de familie şi de necesitatea limitării de prescriere a antibioticelor. Însă pentru asta ar trebui să existe şi nişte hărţi cu zonele în care există o astfel de rezistenţă, colegii mei din mediul rural nu au acces la laboratoare performante pentru depistarea infecţiilor, motiv pentru care decidem pe loc abordarea terapeutică folosind metode empirice”, a declarat medicul Sandra Alexiu.

600.000 de români iau zilnic antibiotice

De cealalată parte, infecţioniştii arată că 600.000 de români iau zilnic antibiotice, media fiind de 12 zile de tratament pentru fiecare cetăţean de la noi. „Există patru categorii implicate, fiecare dintre ele cu ponderea ei imposibil de neglijat - prescriptori, cei care eliberează fără prescripţie, vorbim de pacient şi vorbim de o mai bună de reglementare”, a explicat şi profesorul Gabriel Popescu, consilier în Ministerul Sănătăţii.

Un studiu european făcut recent arată şi diferenţele majore între noi şi restul europenilor din punct de vedere al prescrierii de antibiotice. Concret, 7% din europeni obţinuseră medicamente fără reţetă, în timp ce 15% din români au fost în această situaţie la nivelul anului 2015.

Criterii stricte de prescriere în Anglia

Spre exemplu, regulile sunt foarte stricte în Anglia, povesteşte medicul Felicia Buruiană, ginecolog la Spitalul West Hertfordshire din Marea Britanie. „Dau antibiotice pacientelor după criterii stricte de infecţie sau de sepsis. Nu există automedicaţie în Marea Britanie, tot ce ţine de antibiotice se dă pe reţetă. Suntem verificaţi pe saloane, avem farmacist pe fiecare salon. Plus că atunci când dăm antibiotice, protocoalele de prescriere sunt foarte clare, se discută inclusiv cu microbiologul”, a explicat Felicia Buruiană pentru „Adevărul”.

Antibioticele în exces şi infecţiile de spital

În ceea ce priveşte infecţiile intraspitaliceşti, ginecologul arată că în Anglia ele nu apar din cauza lipsei de curăţenie. „Apar pe căi de transmitere aeriană, prin picături, prin contact direct, indirect. Orice contact cu un pacient reprezintă un risc de transmitere, o potenţială infecţie pentru un alt pacient”, a completat specialista.