Patru motive pentru care introducerea unui curs de legislație rutieră pentru trotinete își ratează ținta. Acolo unde este cu adevărat necesar, efectele sale nu se vor simți

Senatul a adoptat pe 12 octombrie un proiect de lege prin care cei care folosesc trotinetele electrice pe drumurile publice, trebuie să finalizeze un curs de legislație rutieră. Deși de bun augur, măsura, privită în detaliile implementării, ar aduce un plus de reglementare într-o zonă unde controlul există deja prin tehnologie și ar avea chiar consecințe negative pentru unii cetățeni și, implicit, pentru orașele în care trăim.

Foto: Client

1. Un curs de legislație afectează disproporționat cetățenii care nu folosesc mașina și care nici nu intenționează să o facă

Ne plângem zi de zi de traficul haotic din orașe, însă majoritatea participăm totuși activ la el, alegând mașina personală strict din confort, nu neapărat din nevoie. Sunt însă cetățeni care sunt determinați să rămână la transportul în comun și la serviciile de micromobilitate, cum sunt trotinetele în regim de închiriere, pe care le pot folosi atunci când au nevoie.

Cei fără permis auto - sau cei care îl au, dar decid să nu-l folosească - aleg trotineta ca alternativă pentru mașină. Pentru aceștia, un curs de legislație rutieră înseamnă timp, eventual bani și, posibil, acces la un centru de examinare. Efectul unui astfel de curs va fi, așadar, că unii se vor întoarce la mașină, ceea ce contrazice scopul declarat al autorităților române care vorbesc mereu de necesitatea unor orașe mai aerisite, mai puțin poluate, atât din punct de vedere al noxelor, cât și din punct de vedere fonic.

1. Reglementarea ar lovi segmentul cel mai controlat, nu pe cel mai riscant

Trotinetele private sunt utilizate de către posesorii lor așa cum consideră aceștia. Trotinetele de închiriat, pe de altă parte, vin la pachet cu limitări impuse chiar de aplicația prin care sunt închiriate. Multe dintre măsurile de siguranță au existat încă de la momentul lansării serviciului pe piață de către Bolt de exemplu.

Astfel, viteza maximă a fost mereu de maximum 25 km/h pentru trotinetele Bolt, impusă de aplicație, spre deosebire de cele personale, care pot atinge și 50 km/h. Mai mult, internetul este plin de anunțuri postate de persoane care se oferă să scoată, contra cost, limita de viteză a trotinetelor private.

De asemenea, prin tehnologia de geofencing a aplicației, trotinetele Bolt nu au acces în anumite zone de ani de zile, aceste zone fiind stabilite împreună cu municipalitățile. De exemplu, în București, nu este posibil accesul cu trotinetele Bolt - încă din anul 2022 - în Centrul Vechi sau în complexe sportive precum Ghencea, Ștefan cel Mare, Arena Națională și Romexpo.

În Sibiu, utilizatorii de trotinete Bolt nu au acces în zona Centrului Vechi sau în Parcul Sub Arini, din anul 2021, în Cluj-Napoca, în zona Centrului și a spitalului județean, iar în Târgu Mureș, în zona spitalului judetean sau în Parcul Trandafirilor, tot din același an.

În stradă, un curs de legislație rutieră ar fi aproape imposibil de implementat. Mulți dintre utilizatorii de trotinete private vor alege cel mai probabil să fie free riders, adică vor prefera să-și asume riscul de a fi prinși decât să urmeze cursul. Astfel, o asemenea măsură nu ar face decât să lase în afara sistemului chiar trotinetele care ar trebui reglementate cel mai intens, adică cele private - în contextul în care, trotinetele private au cea mai mare rată de accidente, înregistrându-se de 5 ori mai multe accidente față de cele în regim de închiriere, după cum arată datele Poliției.

1. Se pierde unul dintre avantajele pentru care oamenii aleg trotinetele de închiriat: spontaneitatea în siguranță

Trotinetele operatorilor sunt folosite pentru drumuri scurte, adesea cu scopul unor deplasări mai eficiente. În cazul Bolt, de exemplu, 40% dintre cursele cu trotinete, la nivel global, se termină sau încep în apropierea stațiilor de transport în comun.

De asemenea, avem turiști internaționali sau vizitatori din alte orașe care vor dori să le folosească și care se vor afla, bineînțeles, în imposibilitatea de a parcurge cursul propus. Pentru această clasă de utilizatori, măsura înseamnă practic interzicerea cu totul a serviciului de micromobilitate.

Iar dacă aici contraargumentul este că ei nu se pot deplasa în siguranță, sunt trotinete în regim de închiriere care se bazează pe un sistem care urmărește și recompensează comportamentul responsabil în timpul călătoriei cu trotineta, precum și la parcarea acesteia. De altfel, dacă utilizatorul este începător, aplicația îi limitează viteza la 15km/h.

De asemenea, în vara anului 2025, Bolt a introdus în România încă o măsură pentru utilizatorii de trotinete: testul de reacție cognitivă. Acesta este în vigoare între miezul nopții și ora 04.00 dimineața, și a fost introdus pentru descurajarea condusului sub influența alcoolului. Pe scurt, testul le cere utilizatorilor să apese ecranul la apariția anumitor imagini. Numai anul acesta, 36% din numărul de curse pe timp de noapte, cu trotinetele Bolt, nu au mai avut loc în urma testului, utilizatorii fiind încurajați să aleagă o cursă de ride-hailing până acasă.

1. Cunoașterea regulilor de legislație nu înseamnă neapărat și respectarea lor

Faptul că utilizatorii de trotinete vor urma un curs de legislație rutieră nu înseamnă neapărat că rata accidentelor va scădea, căci la baza acestora stă adesea comportamentul utilizatorului. De aceea, trotinetele în regim partajat precum cele ale operatorului estonian au avantajul major că recompensează comportamentul pozitiv al utilizatorilor săi, oferindu-le, în funcție de scorul din aplicație, beneficii precum minute gratuite de rezervare sau posibilitatea de a sări peste fotografia care confirmă parcarea trotinetei. Cât despre comportamentul inadecvat repetat, acesta  aduce restricții precum limite de viteză sau chiar suspendarea temporară a accesului.

În cazul utilizatorilor de trotinete private, dacă încălcarea regulilor nu este observată de un agent de poliție, nu există nicio consecință, iar comportamentul negativ va persista cel mai probabil până la producerea unui nou incident. Date recente ale Poliției arată că, în ultimele 18 luni, trotinetele electrice private au fost implicate în accidente de 5 ori mai frecvent la nivel național (și în decese de 11 ori mai frecvent).

Pe de altă parte, încă din anul lansării serviciilor de micromobilitate în România, incidentele cu trotinetele Bolt au avut o frecvență redusă, care s-a menținut în acest fel de la un an la altul. În 2025, de exemplu, doar unul din 3.349 de utilizatori a avut un incident. Raportat la distanță, rata a fost de 14,68 incidente la un milion de kilometri parcurși. Iar aceste incidente nu presupun neapărat vătămarea unei persoane, pot fi și simple pagube materiale minore.