Analiză Migrația ilegală, anchetată în Parlament. Avertismentul unui analist: „Să nu fie confundați muncitorii străini cu infractorii”
Parlamentarii vor ancheta migrația ilegală, dar riscă să alimenteze suspiciuni asupra unei categorii de care economia românească are tot mai multă nevoie. Analistul Cristian Roșu explică ce ar trebui să verifice noua comisie, de la activitatea autorităților până la abuzurile firmelor care recrutează muncitori străini, și ce capcană trebuie să evite.

Camera Deputaților a aprobat înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care va verifica modul în care autoritățile gestionează migrația ilegală în România. Deputații vor analiza legalitatea intrării și șederii cetățenilor străini, infracțiunile și contravențiile înregistrate în rândul acestora, dar și eventualele abuzuri ale firmelor care recrutează muncitori din afara Uniunii Europene. Comisia va putea solicita informații instituțiilor statului și va formula recomandări pentru modificarea legislației.
Dincolo de componenta de control, ancheta deschide o dezbatere cu implicații economice și sociale, într-un moment în care numeroase companii din România se bazează pe angajați recrutați din afara Uniunii Europene.
Migrația, o temă cu miză politică
„Inițiativa AUR are și o miză politică. Practic, aduce în dezbatere o temă care a devenit importantă în Europa Occidentală. Odată cu creșterea numărului de lucrători străini, e legitim ca Parlamentul să întrebe dacă instituțiile românești au datele și capacitatea necesare pentru a gestiona fenomenul”, explică pentru „Adevărul” analistul politic Cristian Roșu.
Acesta invocă două cazuri recente care au readus în atenție riscurile asociate gestionării migrației. Pe 11 noiembrie, Serviciul Român de Informații a anunțat că trei cetățeni pakistanezi au fost declarați indezirabili, în urma unor suspiciuni de radicalizare.
Separat, într-un dosar instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, mai mulți lucrători srilankezi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de droguri. Acuzațiile din dosarul penal nu echivalează însă cu stabilirea vinovăției.
Analistul consideră că utilitatea comisiei va depinde de capacitatea parlamentarilor de a clarifica dimensiunea fenomenului și de a face distincția între persoanele aflate legal în România și cele care încalcă legislația privind șederea.
„Cele două cazuri merită tratate cu seriozitate, iar oamenii care vin legal să muncească în România merită să fie judecați după propriile fapte, nu începută o vânătoare de vrăjitoare”, precizează Cristian Roșu.
În condițiile în care numeroase companii românești angajează muncitori din afara Uniunii Europene, dezbaterea parlamentară poate avea efecte și asupra percepției publice.
„Ar fi paradoxal ca statul să le aprobe venirea pentru că economia românească are nevoie de ei, iar dezbaterea din Parlament să-i facă suspecți în ochii publicului”, avertizează analistul.
Ce schimbări ar putea aduce ancheta pentru firmele care angajează străini
Analistul atrage atenția că ancheta ar trebui să vizeze și responsabilitatea firmelor care aduc muncitori străini în România. În opinia sa, autoritățile trebuie să verifice nu doar respectarea condițiilor de intrare și ședere, ci și modul în care angajatorii și firmele de recrutare își îndeplinesc obligațiile.
„Statul aprobă venirea lucrătorilor străini pentru că firmele au nevoie de ei. Cine verifică apoi dacă firmele de recrutare și angajatorii își respectă obligațiile? Ce se întâmplă cu omul care vine cu acte în regulă și descoperă că locul de muncă promis nu există? Răspunsurile pot duce la controale mai bune și la reguli mai clare.”
Un alt risc identificat de analist este generalizarea suspiciunilor asupra tuturor cetățenilor străini, indiferent de statutul lor legal sau de comportament.
„Dacă la audieri se vorbește la grămadă despre ședere ilegală, permise de muncă și dosare penale, suspiciunea ajunge să cadă și asupra oamenilor care au venit aici cu contract și își văd de treabă”, avertizează Cristian Roșu.
Prin urmare, comisia va trebui să delimiteze clar trei probleme distincte: migrația ilegală, încălcarea obligațiilor de către angajatori și infracțiunile comise de anumite persoane. Aceste situații nu sunt echivalente, iar concluziile anchetei ar putea influența atât politicile statului în domeniul migrației, cât și situația lucrătorilor străini de care depind numeroase companii din România.
Comisia de anchetă privind migrația ilegală a fost aprobată pe 11 noiembrie, cu 145 de voturi pentru, 83 împotrivă și două abțineri. Dintre voturile favorabile, 63 au venit de la PSD și 55 de la AUR. PNL și USR s-au pronunțat majoritar împotriva înființării forului parlamentar.




















































