Patronii societatilor rau-platnice la Asigurarile Sociale - tinuti departe de puscarie

- Deficitul lunar de 500 de miliarde va fi suportat de contribuabilii onesti

Conform unor surse din conducerea Casei Nationale de Pensii, bancile si Procuratura ii protejeaza pe patronii infractori - rau platnici la asigurarile sociale. Legea prevede sanctiuni penale impotriva factorilor de decizie (patroni, directori) ai societatilor care retin pe statul de plata contributia angajatilor la asigurarile sociale (11,67% din salariu), fara sa o vireze in contul CNP. Numai ca, in instanta, trebuie probata reaua-vointa a respectivilor patroni si directori. Cu alte cuvinte, CNP trebuie sa demonstreze ca inculpatii au dispus de banii pentru asigurarile sociale, dar i-au deturnat, cheltuindu-i in alte scopuri. Acest lucru este insa, de multe ori, imposibil. Motivul invocat de oficiali CNP este ca bancile nu coopereaza cu statul, refuzand sau tergiversand furnizarea informatiilor care le-ar compromite clientii. Legea pensiilor stipuleaza ca plata salariilor trebuie sa se faca simultan cu cea a contributiilor, sub control bancar. Reglementarea nu este insa respectata, controlul bancar fiind ca si inexistent. Bancherii care nu se conformeaza beneficiaza de blagoslovirea Bancii Nationale a Romaniei, ai carei diriguitori au invocat fata de conducerea CNP legislatia bancara. Aceasta n-ar da BNR dreptul sa impuna bancilor comerciale controlul in conformitate cu legea pensiilor. Cu alte cuvinte, cine vrea sa respecte legea bine, cine nu - nu! Printre putinele (daca nu singurele) banci care solicita ordinele de plata a contributiilor inainte de virarea banilor de lichidare se numara BCR si BRD. Oricum, rau platnicii au gasit o cale ocolitoare: achita salariile aproape in intregime la avans, iar lichidarea o amana la infinit. Un alt tip de inselatorie se practica prin plata salariilor din incasarile in numerar, fara ca banii sa mai ajunga in banca. Nici un patron sau director n-a fost trimis in inchisoare pentru ca a dispus cheltuirea in alte scopuri a banilor de asigurari sociale. Dupa cum informam recent, Casa de Pensii a depus la Procuratura peste o mie de plangeri penale impotriva celor care ar fi comis acest gen de infractiune. Dar, chiar si in rarele cazuri in care inspectorii CNP reusesc sa adune probe indubitabile de deturnare a contributiilor, se lovesc de indolenta sau neprofesionalismul procurorilor: "Toate solutiile pe care le-am primit pana in prezent sunt NUP-uri si asta se intampla in toata tara", ne-a declarat directorul unei case judetene de pensii. "Motivatiile pentru aceste solutii m-au facut sa ma crucesc: procurorii sustin ca nu poate fi condamnat patronul care n-a pus mana, fizic, pe bani. N-au auzit de ordine de plata, viramente etc. Pentru ei, astea nu sunt probe materiale!" Rezultatul final este pe masura haosului: la Bugetul Asigurarilor Sociale nu se poate echilibra balanta platilor cu cea a incasarilor. Lunar, se cheltuiesc (cu pensiile si alte drepturi) in jur de 500 de miliarde de lei mai mult decat se obtine. Cea mai mare parte a sumelor restante (per total, ne apropiem de 100 de mii de miliarde) nu s-au recuperat si nici nu se intrevad sanse de recuperare. Ca atare, paguba este si va fi suportata de contribuabilii onesti, prin pensii de batjocura, alocatii pentru copii ca si inexistente si alte drepturi sociale la fel de consistente.