Parlamentarii se gandesc la viitor

25 de parlamentari s-au gandit la viitor. Nu la viitorul Romaniei, ci la viitorul lor, de oameni cu varste intre 55 si 78 de ani, care in curand vor iesi la pensie. In Romania, mai toti pensionarii se

25 de parlamentari s-au gandit la viitor. Nu la viitorul Romaniei, ci la viitorul lor, de oameni cu varste intre 55 si 78 de ani, care in curand vor iesi la pensie. In Romania, mai toti pensionarii se sting lent, de foame, incercand sa supravietuiasca cu niste pensii de mizerie. Tocmai de aceea, cei 25 au avut o initiativa legislativa conform careia cuantumul pensiei pentru parlamentarii pensionari se va stabili la un procent de 64,5 la suta din media indemnizatiilor lunare pe perioada mandatului. Altfel spus, daca aceasta initiativa legislativa va fi votata, intr-o tara in care pensiile oamenilor din popor sunt de cateva sute de mii, pensiile alesilor poporului vor sari de 10 milioane. Teoretic, parlamentarii nu vor decat sa plateasca o contributie mai mare, ca sa aiba o pensie mai mare. Dar, in Romania, de mult pensiile nu mai au prea multe legaturi cu contributiile salariale, asa ca suplimentul parlamentar de pensie, pur si simplu, va fi scos, indirect, de la buget. Tocmai pentru ca sistemul public de pensii trece printr-o criza profunda, contributia maxima lunara la pensie e limitata la 35 la suta din trei salarii medii pe economie. Cu alte cuvinte, ca alte sute de mii de cetateni, parlamentarii vor plati contributia maxima, dar vor incasa pensii duble fata de cetatenii de rand. Aceasta contributie maxima nici macar nu e asa de mare, caci doua treimi din ea sunt achitate de angajator, adica de Parlamentul Romaniei, deci o parte din fondurile pentru pensii de parlamentar mai mari vor veni direct de la buget. Una peste alta, initiativa parlamentara a celor 25 poate da o lovitura mortala sistemului public de pensii, in special, si reformei, in general. Lovitura nu e deloc de natura financiara. Semnatarii initiativei, care provin din PSD, PD si PRM, chiar precizeaza, in expunerea de motive, ca procentul de marire "e mai mult decat acceptabil, mai ales ca numarul parlamentarilor care pot solicita recalcularea pensiilor e redus". Lovitura consta in semnalul politic pe care il transmite aceasta initiativa. In acest moment, restructurarea sistemului public de pensii, care e cu un picior in groapa, e pe muchie de cutit. In esenta, noua Lege a pensiilor trebuie sa elimine grupele grele de munca si sa determine ca, la calculul pensiei, sa fie luate in seama toate contributiile din timpul vietii de salariat. Dar acest lucru a provocat opozitia acerba a sindicatelor, in special a celor din siderurgie. Prins intre ciocanul sindicatelor si nicovala unui buget din ce in ce mai sarac, care trebuie sa asigure traiul a sase milioane de pensionari, Guvernul Nastase a facut tot ceea ce a putut, negociind si renegociind la sange fiecare paragraf. Tocmai de aceea, dupa o droaie de greve, protocoale si diverse lovituri si acuze reciproce, in numai doi ani de zile, Legea pensiilor a fost modificata de cinci ori, iar lucrurile nu sunt clare nici acum. Si, exact in acest moment, cand membrii Executivului vorbesc cu patos despre necesitatea de a face sacrificii comune si despre "eliminarea castelor", s-au trezit Sergiu Nicolaescu, Mitzura Arghezi, Ion Carciumaru si Ion Pop de Popa ca vor pensii mai mari. Culmea e ca toti fac parte din niste partide care se bat cu pumnii in piept ca au grija de cetatean. Dar acest cetatean, care e indemnat sa stranga cureaua, sa munceasca mai mult si sa respecte legile, vede, mereu si mereu, cum alesii cheltuiesc aiurea bani de la buget si ocolesc chiar legile pe care ei le voteaza. Avionul-taxi care l-a purtat pe Vacaroiu peste Dunare, in Bulgaria, fata lui Adrian Paunescu bagata in bagajele delegatiei parlamentare care a vizitat China, vizite pro-NATO facute prin Africa, dublarea diurnelor si tarifelor de cazare sunt numai cateva exemple de nesimtire parlamentara, aparute intr-o perioada de austeritate. Un alt caz strigator la cer este cel al Legii impozitului pe venitul global. Ca sa ne aliniem la normele europene si ca sa stranga mai multi bani la buget, guvernul impoziteaza toate castigurile cetatenilor, care sunt obligati sa prezinte acte justificative pentru fiecare activitate. Dar aceasta lege nu functioneaza tocmai in Parlament, adica in Casa legilor. Aici, deputatii si senatorii nu sunt obligati sa justifice, cu acte, cum au cheltuit banii de cazare sau suma forfetara primita pentru intretinerea birourilor din teritoriu. Practic, o parte din aceste sume sunt niste bani la negru pentru multi parlamentari. Nu e de mirare ca increderea populatiei in Parlament a inghetat la cota zero.