Parlament Shopping Center

Exista discriminari chiar si printre parlamentari. Pana si liftul de la Palatul Parlamentului face diferenta intre un deputat oarecare si unul care este membru al Biroului Permanent. Drept urmare,

Exista discriminari chiar si printre parlamentari. Pana si liftul de la Palatul Parlamentului face diferenta intre un deputat oarecare si unul care este membru al Biroului Permanent. Drept urmare, cusca aurita opreste cu prioritate la destinatia dorita de personajul din conducerea Camerei, ceilalti pasageri fiind lasati sa se contemple unul pe altul, in compania tacuta a palidei liftiere. Revoltat de tratament, un deputat a dat liftul in fapt, si, din postura de "victima" a circulatiei intre etaje, a cerut dotarea biroului sau din provincie cu televizor, scaune si canapea. In fond, daca sefii au televizoare cat masa de biliard, de ce n-ar primi si el unul normal?! Puterea exemplului functioneaza de sus in jos la Parlament, iar legea nescrisa spune ca nimic nu este prea mult sau prea bun pentru alesi. Lista de achizitii a Camerelor este revoltatoare prin multimea obiectelor ultimul racnet si foarte scumpe, pe care parlamentarii tin neaparat sa le aiba. Megatelevizoare Phillips, cumparate anul trecut contra 119 milioane de lei bucata, trebuie deja trecute la capitolul "vechituri", avand in vedere ritmul dezlantuit in care se cumpara tot ce e mai nou in materie de electrotehnica si electronica. La inceputul acestui an, cei 13 membri ai Biroului Permanent al Camerei Deputatilor si-au luat sofisticate telefoane Nokia, un singur aparat costand 900 de dolari, adica patru salarii medii brute. Valer Dorneanu ar fi putut vorbi, cu siguranta, si la un banal telefon mobil, dar cum sa-si etaleze el calitatea de demnitar intre demnitari tinand in mana o scula oarecare. Tot marca a puterii este si BMW-ul in care circula acelasi domn, ca si cele 11 Mercedesuri pentru colegii domniei sale, cumparate cu sute de mii de dolari din bani publici. Sefii Senatului, care merg in mai ieftinele Leganza, nu sunt, in fond, deloc mai modesti. Fiindca, anul trecut, presa le-a zadarnicit intentia de a cheltui 5 miliarde de lei pe Volkswagen-uri, luna asta s-au gandit sa-si cumpere 11 autoturisme de teren, a 30.000 de dolari fiecare. Ca sa nu bata la ochi, deocamdata isi vor lua doar doua. Stiut fiind faptul ca Nicolae Vacaroiu si unii dintre tovarasii sai se plimba mai mult prin strainatate si prin centrul Bucurestiului, decat pe drumurile desfundate ale patriei, planurile senatorilor sunt o alta dovada de aroganta. La fel se anunta a fi ultraluxosul sediu al Senatului, cu gradinile lui interioare, podeaua din marmura de Ruschita si instalatiile audio-video hi-tech. Alesii vor fi, cu siguranta, mult mai atenti la mobilier. Noile fotolii si canapele de la comisiile deputatilor l-au nemultumit pe pesedistul Alexandru Lapusan. "Sunt din musama!", a exclamat el, dezgustat. Cum, in zilele caniculare, cand se strica aerul conditionat, pielea ecologica le pune in pericol partea dorsala, parlamentarii vor opta pentru pielea adevarata. O grija deosebita se manifesta si fata de sezuturile membrilor Guvernului, Camera inlocuind, zilele acestea, fotoliile de la mesele ministeriale cu scaune ergonomice, pe rotile. In desele lor pauze, deputatii s-au distrat dandu-se cu scaunele prin fata prezidiului. Executivul venind la Parlament doar la ocazii speciale, aceste achizitii iarasi nu-si aveau rostul. Daca, pe alte teme, Opozitia tipa disperata, cand vine vorba de cumparaturi, tace malc. Toata clasa politica este complice la risipirea banului public pe mofturi costisitoare, o constanta a regimurilor de pana acum. Evolutia politicienilor poate fi sintetizata in trecerea rapida de la puloverul revolutiei la costumul Armani, sau de la Dacie la Mercedes. O transformare profunda insa nu a avut loc si nici nu sunt semne ca ar putea sa se produca in viitorul apropiat. Ba, dimpotriva, lucrurile merg din rau in mai rau, spre o superficializare a tuturor dezbaterilor, indiferent de impactul acestora. Modul in care demnitarul foloseste banii contribuabililor este relevant pentru intelegerea unei societati. Pentru demnitarul roman, spre deosebire de omologul sau occidental, niciodata, nimic nu este prea mult. El se considera suveran si nici nu-i trece prin cap sa dea cuiva socoteala pentru sutele de miliarde folosite spre a-si asigura confortul si privilegiile. I se pare firesc sa se plateasca un miliard de lei pe an pentru cazarea sa intr-un luxos apartament din centrul Bucurestilor si sa priveasca, prin ecranul din camera, cum se calca pensionarii in picioare in fata farmaciilor cu medicamente compensate.