Pana in 2007, taranul roman va deveni, musai, fermier

* Gospodariile mici, care practica o agricultura de subzistenta, nu vor mai beneficia, incepand cu anul 2007, de nici un fel de sprijin din partea statului * Vor fi sprijinite, in schimb, fermele si asociatiile care lucreaza "in conditii competitive", pe suprafete mai mari de 0,3 ha, identificate si monitorizate prin satelit

Cel mai ambitios obiectiv al "Strategiei agricole si rurale pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana", elaborata recent de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, ii vizeaza pe micii producatori, detinatori ai unor suprafete mici de pamant, sub 1 ha, pe care practica asa-zisa cultura de subzistenta. Acestia sunt, de fapt, si cei mai numerosi agricultori. Ei bine, potrivit strategiei de integrare, pana in anul 2007 acestia vor trebui sa-si organizeze activitatea sub forma unor "ferme competitive", fie ele axate pe productia vegetala, fie pe cresterea animalelor si valorificarea produselor obtinute de la acestea - lapte, carne, lana etc. "Uniunea Europeana nu ne cere desfiintarea fermelor mici, care practica o agricultura de subzistenta, insa acestea nu vor mai beneficia de nici un fel de sprijin din partea statului, incepand cu anul 2007" - declara Valeriu Steriu - secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Oficialul MAAP recunoaste ca in Romania exista milioane de astfel de gospodarii, care produc doar atat cat sa poata trai, dar le sugereaza posesorilor acestora sa inteleaga ca in Uniunea Europeana nu vor avea sanse sa supravietuiasca, decat daca se asociaza si practica o agricultura competitiva. "Din 2007, subventiile se vor acorda doar pentru suprafetele mai mari de 0,3 ha, care vor fi identificate si monitorizate prin satelit si vor disparea subventiile pe produs, care se acorda in prezent" - spune Valeriu Steriu. Acesta opineaza ca, "oricum, vom avea cel putin 1 milion de fermieri pregatiti pentru a rezista in Uniunea Europeana". Legislatia va fi adusa mai aproape de fermier Dar pentru aceasta este nevoie de o serie de masuri, inclusiv de completarea legislatiei, de realizarea asa-zisului acquis comunitar. In multe domenii, legislatia va fi schimbata in intregime si va fi adusa mai aproape de fermier - declara Steriu. In aceasta directie, principalele institutii responsabile vor fi, in primul rand, MAAP si Agentia Sanitar Veterinara, precum si Directia Fitosanitara, care in viitorul apropiat se vor constitui intr-o Autoritate pentru Siguranta Alimentara, dupa modelul celei din UE. De asemenea, vor fi constituite institutii noi, precum Agentia de Plati si Sistemul Integrat de Administratie si Control, prin care sa poata fi aduse la nivelul fermierului si al consumatorului toate regulile acquis-ului. Pentru aceasta exista doua finantari mixte: pentru administratie prin programul PHARE, pentru fermier prin contributie privata, cea a programului SAPARD. "Avem aproape 1,1 miliarde euro alocati numai pentru SAPARD si, in egala masura, mai avem fonduri destinate agriculturii prin imprumuturi pe care guvernul le-a contractat cu Banca Mondiala, de circa 400 milioane de euro, care vor fi indreptate spre zona rurala, fie prin programul de finantare a creditului rural, fie prin programul de dezvoltare rurala, fie prin programul de sprijinire a serviciilor din agricultura", precizeaza oficialul MAAP. "O mare provocare vine dn perspectiva dezvoltarii unor produse noi, atat in zona fermelor vegetale, cat si in zootehnie, produse mai putin intalnite in ultimii 10 ani, dar care au o foarte mare catuare pe piata, cum ar fi plantele tehnice, produse din lapte de oaie si de capra si altele, care au sanse mari, tocmai pentru ca nu sunt neaparat conditionate de cote, dar, in egala masura, au piata de desfacere foarte buna, inclusiv in tarile din UE" - spune Steriu. Pana la integrare, fermele mici vor primi sprijin financiar prin investitii Dar, strategia agricola si rurala pentru aderarea la UE este mult mai complexa si cuprinde programe cu finantare interna si externa in toate domeniile, de la dezvoltarea calitatii si securitatii lantului alimentar si pana la protejarea mediului natural precum si a biodiversitatii. Ramanand in zona fermelor agricole, amintim "Masura" intitulata "Alocatii financiare nerambursabile destinate investitiilor pentru fermele mici". Potrivit acesei masuri, se vor aloca ajutoare financiare nerambursabile, de pana la 2.500 euro, pentru investitii in ferme mici, constand, de exemplu, in echipamente de racire a laptelui, diverse masini agricole, instalatii pentru furnizarea apei, echipamente de irigatii, lucrari de renovare a unor cladiri etc. Procedurile pentru a avea acces la aceste fonduri de mici dimensiuni au fost mult simplificate, in comparatie cu cele privind accesarea unor fonduri mai substantiale, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, tocmai pentru a veni in sprijinul micilor fermieri. Alte fonduri nerambursabile vor fi acordate pentru achizitionarea de animale cu o valoare genetica certificata. Pentru aceasta, beneficiarii vor trebui sa demonstreze cu un plan simplu de afaceri viabilitatea economica a fermei lor zootehnice, in urma efectuarii acestei investitii.