Pagina cititorului: „Îmi plac subiectele din «Adevărul»“

Mircea Vlasa, un bistriţean de 60 de ani, este un cititor fidel al cotidianului nostru.

„Îmi plac toate subiectele din «Adevărul». Citesc mai ales paginile de sport, dar şi articole în care se scrie despre ce se întâmplă în ţară", spune bistriţeanul.Bistriţeanul, care lucrează într-o turnătorie din Bistriţa, spune că şi-a făcut abonament la cărţile editate de ziarul „Adevărul" pentru că i se par foarte utile şi accesibile ca preţ, dar şi pentru a avea o moştenire de suflet pentru nepoţi. „Cărţile au un aspect frumos şi le citim cu toţii. Mi-am făcut loc în rafturi pentru colecţii şi chiar la nepoţică în cameră am aranjat cărţile pe numere", spune Mircea Vlasa.

Drumul dintre spitale

Mai mulţi bolnavi psihic de la Centrul Băneasa, din judeţul Constanţa, au fost transferaţi, ieri, la o unitate medicală din judeţul Vaslui. Ceilalţi 36 de pacienţi care au rămas vor fi transferaţi săptămâna viitoare la o unitate din judeţul Prahova. Decizia a fost luată după ce unitatea a fost desfiinţată la 1 aprilie. Medicii au povestit că, în momentul în care au aflat că vor fi mutaţi, pacienţii au devenit foarte agitaţi.

Cum am învins realitatea artificială comunistă?

Mass-media româneşti au căpătat, odată cu instaurarea democraţiei, o independenţă de care nu se bucuraseră niciodată. Cea mai importantă era, de departe, independenţa faţă de conducerea statului. Fiind puternic limitaţi de Partidul Comunist Român, jurnaliştii formaţi în comunism simţeau nevoia de manifestare, exagerând chiar în anumite aspecte.

Lipsa unui cadru legislativ care să îi stabilească normele, principiile şi obligaţiile, a dus însă la crearea unui haos, în care ziarele nu cunoaşteau limite în publicarea informaţiilor. Astfel, s-a dovedit că libertatea de exprimare nu era suficientă pentru un demers coerent, caracteristic democraţiilor consolidate.

Dezvoltarea mass-media a dus la crearea unui nou spaţiu public, spaţiu interactiv în care se confruntă trei actori ce se pot exprima public: oamenii politici, jurnaliştii şi opinia publică. Noile interacţiuni şi-au pus amprenta asupra tuturor formelor de comunicare socială, dar mai presus de toate, asupra funcţionării democratice a societăţii.

Potenţialul pozitiv al jurnalismului românesc a fost cunoscut odată cu modul prin care acesta a promovat valorile democratice şi sociale, precum şi cele de construcţie a modelelor comportamentale, atât pentru individ, cât şi pentru mulţime. Meritul suprem ce i-a fost atribuit a fost acela că a spulberat realitatea artificială a comunismului şi a ilustrat realitatea trăită de întreaga populaţie. Îndemnând oamenii la libertate, presa a jucat un rol deosebit de important în eliberarea de sub regimul comunist şi la aspiraţia la o viata trăită nu pentru partid, ci pentru sine. Doina Floare