Pagina cititorului
Ploieşteanca Anca Mihai (29 de ani) are o mare pasiune: „Mi-aduc aminte că în casa bunicii mele a funcţionat, pentru o perioadă, biblioteca de la Colegiul Naţional «I.L.Caragiale». Şi mă duceam de multe ori la ea, luam câte o carte să citesc, în timp ce tata cânta la pian. Sunt nişte amintiri foarte frumoase. Şi de atunci am rămas cu pasiunea pentru lectură“.
Pasionată de lectură
Când a auzit că va apărea colecţia „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă", tânăra a fost foarte încântată: „Mi s-a părut o idee foarte bună, mai ales că multă lume a uitat să mai citească. Iar în momentul în care a apărut această ofertă de la «Adevărul», s-a creat o adevărată isterie pentru a intra în posesia cărţilor, ceea ce consider că e un lucru bun. Şi preţul destul de mic a fost un punct de referinţă pentru multe persoane care nu-şi permiteau să cumpere o carte dintr-o librărie".
Cât de liberali sunt social-democraţii?
Opinia mea vine ca răspuns la comentariul „Democrat-liberali, social-liberali sau femeia gonflabilă" semnat de Dinu Patriciu, publicat în data 11 februarie în ziarul „Adevărul". Articolul este bun şi problema trebuia pusă. Părerea mea este însă că trebuie subliniat faptul că românii - bucureştenii, mai ales - sunt liberali fără să-şi dea seama. Social-democraţiile sunt specifice ţărilor industrializate, cu muncitori mulţi (Germania, de exemplu).
Aici, pe Dâmboviţa, comerţul, băncile şi agricultura au fost specifice. Asta mă face să cred că românii sunt liberali nativi. Nici actualii social-democraţi nu sunt departe de liberalism, dacă te gândeşti că şi Adrian Năstase, şi Victor Ponta, dar şi alţi lideri din Partidul Social Democrat sunt mai aproape de liberali decât de Marx.Problema în această privinţă nu e la liberali, ci la social-democraţi, că acolo sunt probleme, în sensul că ar trebui să ne întrebăm dacă, după alegerile viitoare, România va mai avea un partid social-democrat. Eu cred că nu, şi nu o spun cu răutate, dar românii nu se arată foarte interesaţi de social-democraţie, şi asta de vreo douăzeci de ani.
F. Fane




















































