Pacepa povesteşte cum a făcut poliţie politică

care SUA îl consideră "unul din puţinii care au contribuit efectiv la căderea comunismului". Este vorba despre generalul Ion Mihai Pacepa.La poarta CNSAS a bătut, recent, Marian Oprea,

care SUA îl consideră "unul din puţinii care au contribuit efectiv la căderea comunismului". Este vorba despre generalul Ion Mihai Pacepa.
La poarta CNSAS a bătut, recent, Marian Oprea, directorul revistei "Lumea", spunând că vrea să ştie dacă Pacepa a făcut poliţie politică înainte de 1978. Pacepa a aflat despre acest demers prin intermediul ziarului Adevărul, care l-a rugat să-şi precizeze poziţia în acest caz, întrucât nu se ştie dacă CNSAS se va pronunţa. Nu este clar în care categorie de deconspiraţi ar putea intra cel mai important "defector" din fostul lagăr sovietic. "În cei mai ticăloşi ani ai Securităţii, 1948-1965, nu am fost la cârma ei. În 1951 eram sublocotenent. În 1955, când eram căpitan, am fost transferat în DIE şi trimis sub acoperire diplomatică în RFG. Apoi, am condus spionajul tehnico-ştiinţific al României până în 1972, când am devenit director adjunct al DIE cu rang de secretar de stat - funcţie pe care o deţineam în 1978, când am cerut azil politic în SUA. Toţi securiştii au făcut poliţie politică. şi eu am făcut poliţie politică, aşa cum au făcut cei 20.000 de ofiţeri ai Securităţii ce l-au slujit pe Ceauşescu, precum şi miile care continuă să fie ascunşi şi azi în serviciile secrete ale României", ne-a declarat, în exclusivitate, Pacepa, care se află şi acum sub protecţia guvernului american.
"Pe mine nu mă interesează dacă Pacepa a făcut sau nu poliţie politică. Alea au fost vremurile, ce vrem să-i facem. Dacă omul s-a luminat şi a plecat, este altă treabă. Dar numai dacă suntem cinstiţi cu noi putem atunci să spunem că tragem învăţăminte din vendeta asta care se practică acum", a spus Marian Oprea, directorul revistei "Lumea". Cu alte cuvinte, ne-a declarat generalul Pacepa, Oprea consideră că deconspirarea securiştilor care au şi azi funcţii în aparatul de stat este o vendetă, şi se foloseşte de el pentru a distrage atenţia de la ei cu ajutorul unui neadevăr. "De 27 de ani spun, atât în SUA, cât şi în România, că toţi securiştii au făcut poliţie politică. Fără excepţie. Am spus-o guvernului american în 1978. Am spus-o în cărţile publicate, printre care şi
Moştenirea Kremlinului
, pe care securiştii lui Măgureanu au cumpărat-o în 1993 din librării ca să nu ajungă în mâna cititorilor. O spun din nou acum: am făcut poliţie politică", afirmă Pacepa. Despre activitatea sa în Securitate, generalul se destăinuie: "A fost o reprobabilă eroare. Dar cei 24 de ani cât am fost condamnat la moarte pentru că am
trădat
Securitatea, cât şi cei 27 ani în care am condamnat-o internaţional îmi dau dreptul să mă prezint în faţa cititorilor cu conştiinţa împăcată". După "defectarea" lui Pacepa, i s-au făcut 98 de dosare. L-am întrebat pe general dacă se teme de conţinutul acestor dosare. "Nu. Dar ele nu au nicio legătură cu activitatea mea de poliţie politică. Aceste dosare au fost întocmite după ce am fost condamnat la moarte, pentru a pretinde că nu am
defectat
din motive politice, ci pentru că aş fi fost escroc şi spion. Asta a fost întotdeauna tactica Securităţii. Majoritatea zdrobitoare a oponenţilor politici au fost prezentaţi escroci şi spioni. Regele Mihai, Maniu, Brătianu, Titel Petrescu şi generalul Rădescu sunt doar câţiva dintre ei. Până şi Brâncuşi a fost prezentat spion şi escroc. Conform legii, niciunul din aceste dosare nu trebuie să fie însă făcut public. Ele pot fi studiate doar de persoanele care fac obiectul lor". Acum, Oprea ar vrea să dea generalului "lovitura de graţie" şi să îl oprească să-şi expună opiniile nu numai în România, ci şi în Occident. În cererea adresată CNSAS, el scrie că Pacepa "este un lider de opinie cu puternică influenţă în societatea românească, dar şi occidentală, opiniile domniei sale fiind făcute publice prin numeroase canale media:
Wall Street Journal
,
Washington Post
,
American Spectator
,
National Review
şi
L'Express
". Generalul Pacepa mai spune despre cererea lui Oprea: "Nu m-am temut de Ceauşescu, care a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul meu. Nu m-am temut de Arafat şi Gaddafi, care au pus alt milion la bătaie pentru asasinarea mea. Nu mă tem nici de maşinaţiunile lui Oprea, care apare întotdeauna pe micile ecrane la dreapta lui Pleşiţă, când acesta cere "executarea lui Pacepa oriunde s-ar afla."

Testul Pacepa
În 2004, Arnaud de Borchgrave, decanul ziariştilor americani, a publicat un serial despre rolul lui Pacepa în demolarea imperiului sovietic, pe care guvernul american l-a descris ca "o contribuţie unică adusă Statelor Unite." Potrivit autorului, punctele de frontieră ale României aveau, şi la începutul lui 2004, ordin să-l aresteze pe Pacepa dacă va încerca să intre în ţară. Abia la 24 ianuarie 2004, după publicarea primului articol, generalul Constantin Panaitescu, preşedintele Tribunalului Militar Bucureşti, a semnat o adresă cerând retragerea ordinului de arestare de la punctele de frontieră. Nu exista însă confirmare că ordinul a fost retras. În 1998, omologul polonez al lui Pacepa, colonelul Ryszard Kuklinski, a fost invitat în Polonia, cazat la palatul Wavel din Cracovia, declarat cetăţean de onoare şi decorat de guvernul polonez. În 2004, când a murit, a fost îngropat în cimitirul eroilor SUA. Pacepa este tratat şi azi ca un "trădător" de autorităţile române.

Pleşiţă îl înarma pe Carlos
Marian Oprea este cel care l-a readus în prim-plan pe generalul torţionar Nicolae Pleşiţă, care la 9 decembrie 1981 a semnat un document al U.M 0544 prin care aproba scăderea din evidenţa Securităţii a "şapte bucăţi pistol mitralieră, 28 bucăţi încărcător A.K.M, şi 37 kg. exploziv plastic EPP/88", predate de U.M. 0544 teroristului Carlos Ramirez Sanchez, supranumit "şacalul," pentru a-l asasina pe Pacepa în SUA.