Omul preşedintelui

În spatele demnitarilor stau zi şi noapte, ca nişte umbre, ofiţerii SPP. La 42 de ani, colonelul Adrian Costache face parte din elita Serviciului de Protecţie şi Pază al României. Este în

În spatele demnitarilor stau zi şi noapte, ca nişte umbre, ofiţerii SPP.

La 42 de ani, colonelul Adrian Costache face parte din elita Serviciului de Protecţie şi Pază al României. Este în slujba statului 24 de ore din 24 şi are grijă ca demnitarii protejaţi de SPP să fie întotdeauna în siguranţă, iar acest lucru este rezultatul a sute de ore de muncă pentru elaborarea unor "planuri de rezervă" pentru situaţii neprevăzute. "Preşedintele României nu se întoarce niciodată pe acelaşi traseu pe care a plecat, de exemplu, iar dacă în drum se descoperă fie chiar şi o groapă, sepepiştii schimbă imediat ruta", spune Adrian Costache.

S-a născut la Gura Caliţei, în judeţul Vrancea, şi a plecat de acasă de la 14 ani, direct la Liceul Militar de la Câmpul Lung Moldovenesc. Colonelul spune că s-a dus la şcoala militară, în primul rând, pentru că a fost impresionat de "uniforma elevilor de la liceul militar", fără să ştie cu exactitate ce presupunea această formă de învăţământ.

"Am văzut o broşură editată pentru admiterea la Liceul Militar şi îmi plăcea foarte mult cum arăta uniforma elevilor, de parcă erau toţi colonei", îşi aminteşte sepepistul. După absolvirea liceului, a urmat cursurile Şcolii de ofiţeri activi "Nicolae Bălcescu" din Sibiu, apoi Academia de Înalte Studii Militare, Colegiul de Război, Colegiul Superior de Stat Major şi multe alte cursuri, printre care se numără cel de Drept umanitar internaţional.

Din 1986 până în 1989, a fost comandant pluton Mitraliere Antiaeriene şi comandant pluton Misiuni Speciale la Regimentul 30 Gardă. După '89 a devenit comandant Companie Misiuni Speciale la Regimentul 30 Gardă, având misiunea de a asigura protecţia demnitarilor militari români şi străini pe timpul prezenţei în România. Este căsătorit şi are un băiat.

În umbra şefilor statului Din 1990 şi până în prezent a fost, pe rând, ofiţer de protecţie în grupul de protecţie al preşedintelui României, şef compartiment protecţie prim-ministru, şef sector protecţie preşedintele României, locţiitor-şef secţiune protecţie preşedintele României. Acum face parte din Statul Major al Serviciului de Protecţie şi Pază. În această calitate, coordonează şi activitatea celorlalte elemente aparţinând instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, cărora li se solicită sprijin.

Arma de jucărie Sepepiştii trec de multe ori prin momente dificile, pentru că trebuie să fie în fiecare moment foarte atenţi, atât la cei pe care îi protejează, cât şi la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Au fost cu "ochii în patru" la vizitele celor doi preşedinţi ai Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton şi George Bush, la invitaţii de la Francofonie, la vizita Papei şi a altor demnitari şi VIP-uri.

"Am trecut prin mari emoţii când, la vizita Papei, un copil a apărut la o fereastră cu o armă de jucărie în mână", spune colonelul Costache. O groapă în asfalt schimbă ruta preşedintelui Cel mai protejat este, indiferent de persoană şi de apartenenţa politică, şeful statului. Pentru că preşedintele beneficiază de protecţie 24 din 24 de ore, oamenii care îi alcătuiesc echipa de protecţie şi pază trebuie să fie cei mai buni. Ei trebuie să se gândească din timp la mai multe soluţii la care să recurgă în situaţii de criză.

"Preşedintele României nu se întoarce niciodată pe acelaşi traseu pe care a plecat, de exemplu, iar dacă în drum se descoperă fie chiar şi o groapă, sepepiştii schimbă imediat ruta. Acest fapt ne ajută să asigurăm şefului statului o protecţie foarte bună şi să evităm eventualele incidente care ar putea apărea în momentul în care o persoană ar şti cu exactitate care este traseul preşedintelui".

SPP-ul, de-o vârstă cu democraţia Serviciul de Protecţie şi Pază este organ de stat cu atribuţii în domeniul Siguranţei Naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Bazele acestui serviciu s-au pus la 26 decembrie 1989 când s-a constituit un grup de patru ofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale cu misiunea de a asigura protecţia membrilor conducerii Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Prin Decretul nr. 204 din 7 mai 1990 a fost înfiinţată Unitatea Specială de Pază şi Protocol. Serviciul de Protecţie şi Pază are atâţia oameni de câţi este nevoie, numărul lor fiind, potrivit purtătorului de cuvânt al acestei instituţii, Bogdan Onea, "un element de siguranţă naţională".

Cine poate fi în slujba înalţilor demnitari Cadrele militare ale Serviciului de Protecţie şi Pază provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ, pregătiţi în specialităţi militare identice sau apropiate celor din serviciu.

Pentru unele domenii specifice de activitate, pentru care instituţiile militare de învăţământ nu asigură formarea specialiştilor necesari, personalul este selecţionat din rândul celor mai buni absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţământ. Astfel că în rândul sepepiştilor sunt ingineri, medici, fizicieni, chimişti, care au un comportament ireproşabil şi motivaţii solide pentru a lucra într-un serviciu special şi a-şi asuma responsabilităţi deosebite.

Pregătiri pentru summitul NATO din 2008

Summitul NATO, care va avea loc în aprilie 2008, este pregătit de sepepişti încă din luna mai a anului în curs. Ei ştiu deja care vor fi traseele demnitarilor străini, cine îi va însoţi, unde vor fi cazaţi, ce artere ale Bucureştiului vor fi închise şi ce măsuri se vor lua în cazuri extreme.