Oare copiii nostri trebuie sa mearga la scoala de la 5 ani?

Din aceasta toamna, Romania ar trebui sa treaca la invatamantul obligatoriu de noua ani

Inceputul noului an scolar, 2002-2003, aduce cu sine, printre multele probleme cu care deja ne-am obisnuit, una extrem de importanta: prelungirea invatamantului obligatoriu la 9 clase. Conform actualei legislatii (art. 6), "invatamantul obligatoriu este de 9 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 9 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 17 ani". Reglementarile (regulamentele si ordinele ministrului) anterioare au stabilit ca prima promotie care va finaliza studiile obligatorii de 9 ani este cea care in aceasta toamna intra in clasa a VIII-a. Practic, pentru acesti elevi, 1 septembrie ar trebui sa aduca vesti clare, coerente: cum se schimba programa scolara, unde vor invata in clasa a IX-a? Cum e obiceiul - prost - la noi, desi din 1999 vorbim despre invatamantul de 9 clase, nici in al zecelea ceas nu stim cum vom proceda. Cei care conduceau ministerul in 1999 au considerat ca e prematur sa creioneze aceasta importanta miscare. Nici prin 2000 si 2001, pe la Ministerul Educatiei nu s-a preocupat cineva cu dinadinsul, ca... timp era destul. Prin toamna trecuta, dinspre MEC a tasnit geniala idee conform careia clasa a IX-a s-ar fi efectuat dupa examenul de capacitate, in cadrul liceului. In contradictie flagranta cu prevederile legii (art. 4, lit. c, capitolul I), ce stipuleaza ca invatamantul secundar inferior cuprinde clasele V-IX, iar cel liceal - clasele X-XII/XIII, dar mai ales, in contradictie cu logica - fiindca un nonsens mai mare decat examen de finalizare a studiilor in cadrul unui ciclu de invatamant, si nu la final, nici nu poate fi -, ideea a fost abandonata. Acum cateva saptamani, mai precis, in timpul admiterii computerizate pentru liceu din luna iulie, doamna ministru Ecaterina Andronescu a anuntat pe toata lumea ca invatamantul obligatoriu de 9 ani se va realiza prin scaderea varstei de scolarizare obligatorie, si nu prin prelungirea acesteia. Fara nici o retinere, d-na ministru ne-a anuntat ca vom avea clasa pregatitoare, incepand cu varsta de 5 ani. Din capul locului, trebuie facute cateva precizari, pentru ca lucrurile sa fie bine cunoscute de catre toti cei care sunt direct interesati. Romania nu trece la invatamant obligatoriu de 9 ani fiindca asa i-a venit ei. Cum se va vedea si in prezenta pagina, din toata Europa noi eram singurii cu o durata scurta a studiilor obligatorii. In plus, aceeasi Europa, in care vrem sa fim primiti, reglementeaza ca varsta minima acceptata pe piata muncii este aceea de 16 ani. In asemenea conditii, era absolut firesc ca legislatia romaneasca sa fie corelata cu cea a Uniunii Europene. Consiliul Europei, de altfel, are si in domeniul educatiei obiective si reglementari unitare, la care se raporteaza toate tarile membre sau candidate. Pana in 2010, pentru educatie, Europa isi propune sa aiba capacitatea de a recunoaste studiile facute in oricare parte a ei, dar pentru aceasta trebuie sa se realizeze compatibilizarea sistemelor nationale, atat din punct de vedere al continuturilor, cat si al abilitatilor, ceea ce inseamna planuri de invatamant, programe, strategii educationale, reglementari legislative apropiate. Pentru Romania, a trece la un invatamant obligatoriu de 9 ani inseamna, in astfel de circumstante, nu numai sansa de a compatibiliza scoala noastra cu cea europeana si de a respecta legislatia mondiala a muncii, ci aceea de a restructura, reformula chiar sistemul educational. Nu e vorba de a pune un an in plus, fie in coada, fie la inceput, ci, in primul rand, de a regandi parcursurile educationale, de a reorganiza curricula, prin deschiderea acesteia spre formarea continua, de a gandi, practic, profilul standard al absolventului de invatamant obligatoriu, finalitatile acestei importante etape de scolarizare, pe care statul se obliga s-o ofere tuturor copiilor sai, in mod gratuit. Trecerea la alta structura a sistemului national de invatamant reprezinta in fapt a doua sansa a scolii romanesti de a se moderniza cu adevarat, de a-si stabili prioritatile si scopurile, in functie de cerintele sociale si economice specifice mileniului III si nu de a ramane cantonata intr-un tip de educatie revolut, aflat cu fata spre trecut. Aceasta sansa va fi insa, cu siguranta, din nou ratata. Daca in trei ani, de cand tot vorbim de trecerea la invatamantul de 9 ani, de liceul de trei ani, nu s-a efectuat nici macar un singur studiu de substanta, comparativ, e limpede ca nu mai exista timp pentru o astfel de schimbare profunda, radicala. De aceea, se va prefera o prelungire mecanica si paguboasa. O data, pentru ca disciplinele scolare nu vor fi restructurate, ci doar intinse pe doi ani. Apoi, pentru ca a incepe astazi, in Romania, scolarizarea obligatorie la 5 ani, este sinonim cu a condamna sute de mii de elevi la incartiruirea in niste gradinite igrasioase, mizere, lipsite de material didactic, de jocuri, de bucurie. In timp, un astfel de copil, care ar trebui sa renunte la ora de somn de dimineata, la joaca cu papusa sau calculatorul si mingea, care ar trebui inregimentat intr-o cladire lipsita de spatiu de joaca, in care e frig, in care peretii isi zgaiesc goliciunea, iar educatoarele isi blestema zilele, incercand sa-i puna in mana si-n creier cat mai multa stiinta, nu va deveni altceva decat un adult plictisit si obosit. Numai cine nu cunoaste particularitatile anatomofiziologice si psihice ale copilului mic poate gandi o astfel de masura arbitrara. Nu exista, practic, real, nici o motivatie serioasa care sa indreptateasca o asemenea nebunie. De la MEC se spune ca am avea cele mai mici costuri, adoptand aceasta formula, fiindca necesarul de educatoare exista. Spune d-na ministru ca avem si gradinite suficiente. Uita d-na ministru ca totusi noi deja avem o grupa mare pregatitoare aproape obligatorie, care incepe la 6 ani. Cum uita, de asemenea, ca pentru satele si catunele tarii accesul la gradinita de centru presupune parcurgerea a catorva kilometri prin ploaie, vant, arsita. E adevarat ca si pentru a ajunge la scoala multi copii parcurg distante apreciabile, dar una este sa faci aceste drumuri la 16 ani si alta la 5 ani. Si uita, inainte de toate, doamna ministru, vorba romaneasca legata de cei 7 ani de acasa. Dansa spune ca nu sunt profesori suficienti si nu sunt spatii in scolile generale. Conform datelor pe care le-am preluat din acelasi minister pe care-l conduce, reiese clar ca, daca ar indrazni d-na Andronescu sa trimita profesorii din liceu spre scoala generala, daca - in primul rand pentru Capitala - ar comasa cateva scoli in cadrul liceelor (pentru ca s-ar elibera spatii in acestea), ar fi cat se poate de lesne sa prelungim durata studiilor obligatorii prin includerea in acest invatamant a clasei a IX-a. Fiindca s-au tot vehiculat tot felul de idei si vorbe in legatura cu acest subiect, ne-am propus sa realizam aceasta pagina, in care sa prezentam direct de la sursa cum si in ce fel fac altii prin Europa. Lesne se va vedea ca la noi e ca la nimeni. Asta nu numai pentru ca ne lipsesc banii, ci pentru ca stam prost si la capitolul curaj si dorinta reala de a restructura scoala romaneasca.