O extindere a Aliantei cu sapte tari candidate - tot mai probabila

Alianta Nord-Atlantica traieste un moment extrem de propice pentru o extindere de amploare, care sa o transforme din organizatia "Celor 19" in organizatia "Celor 26", fapt care ar fi fost greu de

Alianta Nord-Atlantica traieste un moment extrem de propice pentru o extindere de amploare, care sa o transforme din organizatia "Celor 19" in organizatia "Celor 26", fapt care ar fi fost greu de imaginat in urma cu un an, mai precis inainte de atentatele impotriva SUA, care au modificat radical raporturile la nivel international, se afirma intr-un comentariu al agentiei Reuters, preluat de Rompres. De ce propice? In primul rand, pentru ca pozitia Federatiei Ruse fata de extinderea NATO nu mai este atat de dura, in special dupa ce statele aliate au decis sa adanceasca parteneriatul cu Moscova. In al doilea rand, pentru ca Statele Unite ale Americii, angajate in campania impotriva terorismului, nu mai pun sub semnul intrebarii utilitatea consolidarii Aliantei prin acceptarea de noi membri, asa cum au facut-o in 1997, cand a avut loc primul val al extinderii. "Exista in prezent sentimentul clar ca nu mai exista limite oficiale" la o extindere de amploare a NATO, a declarat un oficial de la Bruxelles, sub rezerva anonimatului. "Mai precis, daca toate cele noua state candidate vor fi pregatite (pana in luna noiembrie, cand va avea loc summitul extinderii NATO de la Praga), atunci le vom accepta", a subliniat sursa citata. Mai mult, sperantele statelor candidate au sporit substantial dupa ce secretarul general al NATO, George Robertson, a lansat campania vizand adaptarea organizatiei la "provocarile noului mileniu", in replica la ultimele gesturi si afirmatii prin care SUA au incercat sa demonstreze ineficienta Aliantei Nord-Atlantice in campania impotriva terorismului. "Summitul de la Praga va consolida pozitia Aliantei ca principal mijloc de pregatire a fortelor armate pentru combaterea terorismului si a altor provocari similare", declara secretarul general al NATO intr-o pledoarie in favoarea extinderii Aliantei. Si, intr-adevar, "extinderea va contribui la procesul de integrare care a asigurat timp de 50 de ani stabilitatea in Europa si la promovarea dezvoltarii unor aliante noi si puternice in lupta antiterorista", au recunoscut expertii occidentali. Avand in vedere toate aceste atuuri in favoarea extinderii, pare din ce in ce mai posibil ca la summitul de la Praga sa fie invitate sa adere sapte din cele noua state candidate, respectiv Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia, apreciaza Reuters. Cat despre ultimele doua candidate, Albania si Macedonia, se pare ca acestea s-au resemnat cu ideea ca nu vor intra in NATO in acest val, desi nu au recunoscut oficial. In orice caz, in randurile "Celor 19" nu exista nici un fel de opozitie fata de ideea acceptarii a sapte state membre noi, conform unui inalt oficial NATO. Cu toate acestea, decizia finala nu va fi anuntata, conform traditiei initiate in 1997 (cand a avut loc prima extindere a Aliantei, la Madrid), decat in ajunul summitului de la Praga, pentru a se evita ca statele candidate sa reduca din eforturi, stiindu-se deja acceptate. Chiar daca si-au impus acest "embargo", statele aliate au inceput deja sa rupa tacerea, pronuntandu-se in favoarea unei candidaturi sau a alteia. Romania si vecina sa, Bulgaria, apreciaza in incheiere Reuters, au primit deja sprijinul tacit al Frantei, Italiei, Greciei si Turciei, candidaturile lor fiind favorizate in special de pozitia lor geo-strategice si de garantia de securitate pe care o reprezinta in Balcani. Si statele baltice se pare ca beneficiaza de sprijinul SUA, in timp ce candidaturile Slovaciei si Sloveniei sunt sustinute mai mult de aliatii europeni. - Comentariu al agentiei Reuters -