Noua Zonă Metropolitană
0Cea mai recentă formă a ZMB include 61 de localităţi din cinci judeţe plus Bucureşti Extinderea Capitalei la o zonă metropolitană presupune "absorbirea" întregului Ilfov, două
Cea mai recentă formă a ZMB include 61 de localităţi din cinci judeţe plus Bucureşti
Extinderea Capitalei la o zonă metropolitană presupune "absorbirea" întregului Ilfov, două localităţi din Ialomiţa, trei din Dâmboviţa, cinci din Călăraşi şi 11 din Giurgiu.
Studiul 2008 legat de Zona Metropolitană Bucureşti (ZMB) arată că 70% din locuitorii zonelor propuse pentru "aderare" sunt de acord ca localitatea lor să facă parte din ZMB, iar autorităţile locale - în proporţie de 90%. Sociologii au luat în calcul indici de navetism, migraţie, înnoire edilitară şi de potenţial turistic.
Un Bucureşti de zece ori mai mare
Realizarea ZMB ar însemna aport de populaţie de peste 430.000 de locuitori, dintre care 40% sunt din mediul urban, iar ca suprafaţă, Bucureştiul s-ar extinde cu circa 2.500 km². "S-au luat în calcul toate aşezările aflate pe o rază de 50 km de Bucureşti, distanţă considerată maximă, în acest moment, din care va fi decupată ZMB", a explicat consilierul general Vasile Gherasim, care a lucrat la studiu în calitate de sociolog şi expert pe Zona Metropolitană.
În prezent, Capitala se întinde pe 228 km², ceea ce înseamnă că viitoarea suprafaţă va fi de peste zece ori mai mare.
"La o astfel de suprafaţă, dacă nu se pune la punct un sistem de transport, în principal feroviar, tot degeaba", a spus consultantul imobiliar Arthur Silvestri. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a explicat că, dacă nu-i va fi luat în seamă proiectul legislativ de înfiinţare a Autorităţii Metropolitane de Transport, acest sistem va fi aproape imposibil de realizat.
Zece puncte forte ale ZMB
Sistem de transport rapid
Fluidizarea traficului în Capitală
PUG coerent
Dezvoltarea turistică
Atragerea de investitori
Locuri de muncă
Reducerea poluării în Capitală
Extinderea reţelelor de utilităţi
Urbanizarea localităţilor atrase în ZMB (construirea de grădiniţe, şcoli, spitale)
Îmbunătăţirea calităţii vieţii
80 de ani de discuţii şi proiecte
Arthur Silvestri spune că tema Zonei Metropolitane se discută de 80 de ani în România. "Ideea de megapolis a fost discutată sporadic începând din anii '30, reluată cel mai serios în anii '70-'80, când Ceauşescu a extins Capitala prin cartierele-dormitor, adică fostele sate care sunt acum Drumul Taberei, Militari, Berceni, Pantelimon şi altele", precizează istoricul Silvestri. La un moment dat însă această extindere s-a oprit şi a apărut gândirea centripetă, "a patra corecţie a Bucureştiului", care a însemnat centrul civic.























































