Noua Lege a sigurantei nationale ii baga pe paparazzi la parnaie

* Filajul fara drept, inchisoare de la trei la sapte ani * Controlul parlamentar se restrange

Ziaristii sau orice alta persoana care intentioneaza sa supravegheze "fara drept" si "punand in pericol siguranta nationala" persoane, locuri sau spatii - de exemplu, vila sefului SIE - risca sa stea la puscarie minimum 2 ani si maximum 7 ani. Tentativa se pedepseste: asa prevede noua Lege a sigurantei nationale, depusa de Guvern, pe sest, la Camera Deputatilor, si in care se sustine ca acest proiect ar urma sa contribuie "la apararea democratiei". In proiect, se prevede si o pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 5 ani pentru cei care - cu sau fara intentie - divulga identitatea unei "surse secrete umane" - adica un informator - sau a unui cadru de informatii acoperit, daca astfel se pune in pericol viata sau integritatea corporala a acestora. Noua lege limiteaza controlul parlamentar asupra Serviciilor secrete, interzicand verificarea actiunilor aflate in desfasurare, desi o hotarare a Parlamentului din 1993 atribuia Comisiei de control a SRI inclusiv aceasta putere. In plus, concluziile comisiilor parlamentare care verifica Serviciile secrete nu vor putea fi facute publice decat de catre presedintii acestora, cu acordul majoritatii membrilor comisiei si cu aprobarea Birourilor Permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor. Proiectul arata ca doar presedintele Romaniei si primul-ministru au puterea sa ceara orice date referitoare la siguranta nationala. In rest, ceilalti beneficiari ai unor informatii secrete - presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, presedintii Comisiilor SIE, SRI si de aparare, consilierul prezidential pentru securitate nationala, ministrii sau prefectii - nu pot primi date decat in masura in care acest lucru este aprobat de sefii serviciilor secrete. Pe lista beneficiarilor unor asemenea informatii figureaza si primarul general al Capitalei, si organele judiciare. Legea insiruie cele 7 servicii si departamente specializate in culegerea de informatii: SRI, SIE, Directia de informatii a Armatei, Directia de informatii a Ministerului de Interne, Serviciul anticoruptie din Ministerul Justitiei, precum si structurile informative din SPP si Serviciul de telecomunicatii speciale. Toate aceste servicii vor avea dreptul sa utilizeze surse umane acoperite, cadre acoperite si vor putea detine mijloace pentru obtinerea informatiilor, adica inclusiv tehnica pentru ascultarea telefoanelor. Totusi, SRI va detine monopolul in ceea ce priveste asigurarea "legaturii tehnice" cu organizatiile publice sau private ce detine echipamente "prin care se vehiculeaza informatii". In acest fel, daca Politia, SPP sau Armata vor dori sa asculte telefonul unei persoane puse sub urmarire, SRI va avea cunostinta de aceasta situatie. Ascultarea telefonului sau instalarea de obiecte necesare captarii si transmiterii discutiilor urmeaza sa fie aprobate de procuror pe o perioada de maximum 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pana la un an. Dupa trecerea acestei perioade de timp, o noua autorizatie cu privire la aceeasi persoana poate fi solicitata numai daca exista noi indicii temeinice. In cazuri deosebite, Serviciile secrete pot trage cu urechea timp de 48 de ore si fara acordul procurorului. O noutate fata de actuala Lege a sigurantei nationale - adoptata in 1991, inainte chiar de aparitia Constitutiei - este introducerea faptelor de coruptie pe lista amenintarilor la adresa sigurantei nationale. Pe lista se mai afla si actiunile indreptate impotriva intereselor financiare ale "Comunitatii Europene" (sic!) sau agresiunile informationale.