Noua lege a salarizării aruncă în aer pacea socială. Profesorii acuză „un dispreț instituționalizat față de educație”. Ce-i nemulțumește pe dascăli

Varianta noii legi a salarizării, apărută în spațiul public vineri-dimineață și respinsă de Ministerul Muncii, care spune că „nu reprezintă o formă oficială”, aruncă în aer dialogul guvern-sindicate. Profesorii din preuniversitar acuză clasa politică de „îngroparea educației”.

Profesorii amenință cu „intensificarea protestelor” FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

„Documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială”, spun reprezentanții Ministerului Muncii, după ce, vineri-dimineață, un draft al noii legi a salarizării unitare a fost dat publicității.

Cele două federații din învățământul preuniversitar au anunțat deja o „intensificare a protestelor”, dacă „Guvernul României, Președintele României și partidele politice continuă să ignore realitatea din educație”. Sindicaliștii resping mai multe dintre prevederile noii legi și acuză că acestea s-au stabilit fără dialog social.

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” constată, cu profundă revoltă, că varianta de proiect a noii legi a salarizării unitare (variantă apărută în mass-media și nediscutată cu sindicatele) reprezintă o încălcare flagrantă a legislației în vigoare, o sfidare a angajamentelor asumate față de organizațiile sindicale și o dovadă incontestabilă că Guvernul României, Președintele României și partidele politice îngroapă educația, în loc să o trateze ca pe fundamentul pe care se construiește viitorul unei națiuni”, acuză cele două federații sindicale.

„Salariul unui profesor debutant ar fi trebuit să atingă, în anul 2026, un nivel de aproximativ 8.600 de lei brut”

Nemulțumirile profesorilor sunt legate de faptul că tot ce s-a discutat anterior cu privire la alinierea salariilor profesorilor din învățământul preuniversitar la cele ale altor categorii de bugetari pare, potrivit proiectului noii legi, aruncat la coș.

Proiectul nu respectă nici pe departe declarațiile ministrului Educației, Mihai Dimian, conform cărora „profesorii trebuie să aibă salarii motivante, care să reflecte importanța muncii lor”. Din contră, „draftul ignoră prevederile OUG nr. 57/2023, act normativ care stabilește fără echivoc baza de calcul pentru salarizarea din învățământ, raportată la salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant”, semnalează sindicatele.

Obligația legală amintită nu a fost, de altfel, niciodată aplicată, iar acum este, practic, abandonată, arată sindicaliști. „În condițiile în care această prevedere ar fi fost respectată, salariul unui profesor debutant ar fi trebuit să atingă, în anul 2026, un nivel de aproximativ 8.600 de lei brut, însă în proiectul propus de Ministerul Muncii, acest prag nu este respectat”, acuză profesorii.

O altă nemulțumire este legată de „aplatizarea inacceptabilă a salariilor”, raportul dintre salariile celor spre final de carieră și cele ale profesorilor debutanți fiind anormal de mic. „Este revoltător că, după ce s-a clamat public de către cei aflați la putere faptul că noua lege de salarizare va fi una echitabilă și că vor fi înlăturate anomaliile din Legea 152/2017, Guvernul Bolojan propune ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă coeficientul 3, pe o scară de la 1 la 8! De asemenea, nu s-a mai ținut cont de ceea ce s-a agreat în anul 2024 cu conducerea Ministerului Muncii și cu reprezentanții Băncii Mondiale: salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să fie egal cu cel al medicului specialist. Prin acest proiect de lege diferența este de aproximativ 4.300 de lei în defavoarea profesorului din preuniversitar”, spun sindicaliștii.

Proiectul contrazice și principiile asumate explicit în dialogul cu Banca Mondială, „unde salarizarea adecvată a personalului didactic a fost recunoscută ca element esențial pentru funcționarea și reforma sistemului educațional”, mai acuză profesorii.

„Proiectul noii legi a salarizării unitare este o decizie politică deliberată de a menține personalul didactic în sărăcie, cu dispreț total față de lege, față de angajamentele asumate public și față de viitorul acestei țări. Guvernul Bolojan își asumă, prin acest proiect, o decizie care ignoră consecințele pe termen lung și tratează educația cu o iresponsabilitate care nu mai poate fi justificată. Este, în fapt, un dispreț instituționalizat față de educație”, mai arată cele două federații semnatare ale unui comunicat de presă comun în care contestă prevederile noului proiect.

„Tăcerea Președintelui României în fața distrugerii educației publice este ea însăși o declarație politică”

Una dintre marile supărări ale profesorilor este lipsa de dialog cu președintele României, Nicușor Dan, pe care acum îl acuză că „a ales tăcerea complice în fața unui sistem educațional în colaps avansat”.

„În condițiile în care sistemul de învățământ este distrus prin decizii politice iresponsabile, Președintele României încă nu a găsit timp pentru profesorii acestei țări. Tăcerea Președintelui României în fața distrugerii educației publice este ea însăși o declarație politică: că în ierarhia priorităților acestui stat, copiii și profesorii nu se află pe agenda reală a puterii. În același timp, toate partidele politice care susțin, votează și legitimează această guvernare poartă răspundere directă pentru fiecare profesor care părăsește sistemul, pentru fiecare tânăr care refuză să intre într-o carieră didactică salarizată la nivel de subzistență, pentru fiecare copil căruia i se fură dreptul la o educație de calitate”, mai punctează profesorii.

Dezechilibrele existente vor fi amplificate dacă legea va fi adoptată în forma apărută, iar costurile „iresponsabilității” se vor transfera asupra generațiilor viitoare, acuză cadrele didactice.

„Întrebăm public clasa politică a României: Vreți un popor needucat? Vreți o țară din care oamenii capabili pleacă, iar cei rămași sunt descurajați să mai investească în ei înșiși? Vă asumați direcția în care educația este împinsă în afara priorităților reale ale statului?”, plusează sindicatele.

Cele două federații cer „respectarea integrală a prevederilor OUG nr. 57/2023 privind baza de calcul a salarizării personalului didactic”, dar și „corectarea de urgență a proiectului de lege a salarizării unitare apărut în spațiul public, în concordanță deplină cu angajamentele asumate față de sindicate și față de instituțiile financiare internaționale”, în caz contrar se vor amplifica acțiunile de protest.

Ce prevede proiectul

Conform notei de fundamentare a proiectului contestat de sindicate:

- nivelul sporurilor se reduce în aproape toate ramurile bugetare;

- se elimină posibilitatea acordării indemnizației de hrană prevăzută de actuala legislație;

- se elimină acordarea unei indemnizații pentru titlul de doctor, acesta fiind luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor etc..

Pentru Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ”, proiectul de lege prevede creșteri ale salariului de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ.

„Coeficienții au fost stabiliți conform celor prevăzute în ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2023, respectiv salariul funcției de profesor debutant din preuniversitar este la 23% din indemnizația președintelui României”, se arată în expunerea de motive, fără să se mai facă referire, pentru învățământul preuniversitar, la echivalarea cu funcția de medic specialist.

Echivalarea apare, în schimb, între funcția de profesor din învățământul universitar și funcția de medic specialist din unități clinice.

Modificări care vizează învățământul universitar:

- Se reduce procentul de majorare a salariului de bază acordată din veniturile proprii de la 30% la 20%, „diferența fiind avută în vedere la determinarea coeficienților pentru funcțiile respective”;

- Funcția de secretar-șef universitate a fost repoziționată în noul proiect de lege astfel încât să fie respectat principiul ierarhizării funcțiilor, precum și concluziile evaluării posturilor din cadrul proiectului;

- Partea variabilă a drepturilor salariale care se acordă acestei categorii de personal a fost elaborată ținându-se cont de necesitățile reformei care presupune păstrarea sporurilor esențiale, asigurându-se astfel echitatea în sistemul public de salarizare;

- Gradația de merit și sporul de performanță academică au fost înlocuite cu premiul pentru stimularea performanței prevăzut de noua lege;

- Sporul de suprasolicitare neuropsihică a fost luat în calcul la determinarea coeficienților pentru funcțiile din învățământ;

- În proiectul de lege au fost păstrate funcțiile didactice auxiliare din Lege-cadru nr.153/2017, și nu cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024, deoarece potrivit legii, se pot introduce funcții didactice auxiliare prin ordin comun al MEC și MMFTSS, iar funcțiile comune (cum sunt cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024 ca funcții didactice auxiliare) se regăsesc în anexa Administrație. Acest principiu este aplicat pentru toate familiile ocupaționale, mai spun autorii proiectului;

- Pentru personalul din cercetare, proiectul de lege prevede creșteri ale salariilor de bază având în vedere faptul că această categorie de personal bugetar nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de majorări salariale adecvate pentru domeniul de activitate;

- Au fost eliminate reglementările specifice personalului clerical care își desfășoară activitatea în țară, în cadrul cultelor religioase din România, recunoscute potrivit legii, deoarece aceste reglementări nu reprezintă drepturi salariale pentru personalul bugetar și nu fac obiectul legii salarizării.