Turiștii evită Delta Dunării după alertele cu drone. Primarul din Tulcea cere un Ro-Alert „mai prietenos”: „Oamenii se sperie”

Alertele de drone îi sperie pe turiști și îi determină să evite Delta Dunării și județul Tulcea, susține primarul Ștefan Ilie, care spune că le-a cerut autorităților centrale ca avertizările să fie transmise „într-un mod mai prietenos”, doar în zonele aflate efectiv în pericol.

Turiştii încep să ocolească Delta Dunării. FOTO: Shutterstock

Apropierea de războiul din Ucraina începe să lase urme tot mai vizibile asupra turismului din județul Tulcea, iar cei care resimt din plin efectele sunt operatorii din industria Horeca.

Potrivit primarului municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, alertele de drone transmise în zonă îi sperie pe turiști și îi determină să renunțe la vacanțele planificate în Delta Dunării, o reacție firească, de altfel, având în vedere apropierea de războiul de peste graniță.

„Situaţia aceasta afectează (turismul şi industria HORECA - n.r.). Este cea mai gravă, dar îi înţeleg şi pe turişti. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâșia Gaza. Nici când a fost pe lângă Egipt nu ne-am mai dus acolo. Nu ne mai ducem în Dubai. Dacă un român de aici s-a învăţat cu alerta, un turist, mai ales dacă sunt şi străini, când primeşte alarma, o execută. O trimite şi la prietenii lui, o dă mai departe. Ne-a afectat cel mai mult”, a declarat primarul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT, în parteneriat cu Organizația de Management al Destinației Municipiul Tulcea, pentru promovarea zonei ca destinație turistică.

Alarme „mai prietenoase”

În încercarea de a reduce efectele asupra turismului, autoritățile locale au cerut Guvernului și instituțiilor responsabile de gestionarea situațiilor de urgență să schimbe modul în care sunt emise mesajele de avertizare.

Mai exact, Primăria Tulcea și Organizația de Management al Destinației au solicitat ca alertele să fie transmise strict în zonele aflate în pericol, pentru a evita panicarea inutilă a persoanelor aflate la zeci de kilometri distanță.

Ștefan Ilie spune că, în prezent, avertizările ajung uneori în întreg județul, deși pericolul ar putea viza doar anumite localități.

„Am făcut o solicitare către ministerele de resort, către cele care gestionează situaţiile de urgență, ca aceste alerte să fie emise într-un mod mai prietenos, în funcţie de zonele aflate efectiv în pericol. Dacă drona este în zona Tulcea, să nu mai primească şi cei de la Murighiol, iar dacă este în zona Chilia, să nu mai primească şi cei de la Tulcea. Oamenii au fost deschişi iniţial, (...) dar ulterior au zis că nu au cum, pentru că suntem într-o stare de război. Şi dumneavoastră ați venit în plin război aici, la Tulcea, şi dacă o să transmiteţi că suntem o ţară bine apărată, că nu este pericol, atâta timp cât suntem în NATO, să avem un conflict armat pe teritoriul României, poate reușim să mai creștem, până va fi pace, pentru că ne-a afectat şi ne afectează foarte mult”, a explicat edilul, citat de Agerpres.

Deși recunoaște efectele negative asupra turismului, primarul spune că situația generată de război a accelerat și unele investiții în infrastructură. Traficul intens de mărfuri prin județ a contribuit la obținerea unor finanțări pentru modernizarea drumurilor, chiar dacă mulți localnici reclamă timpul pierdut în coloanele de camioane spre Constanța sau București.

„Acestea sunt argumentele care ne-au ajutat să obţinem finanţare pentru refacerea infrastructurii printr-o localitate unde nu trecea nimeni, nu existau garduri. Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunități pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere. Mi-aş dori ca traficul să crească continuu şi dacă se termină războiul. Noi să avem infrastructura care să primească, deoarece vom câştiga tot mai mult, şi e bine că se formează nişte rute. Trebuie să rămână aceste rute”, a mai afirmat primarul Ștefan Ilie.

Pe de altă parte, mai spune el, statul român ar trebui să acorde facilități suplimentare județelor aflate în proximitatea conflictului din Ucraina, pentru a compensa pierderile economice și a stimula investițiile, precizând că măsurile ar trebui să vizeze sprijinirea microafacerilor, dezvoltarea infrastructurii și atragerea investițiilor locale.