Nemultumirile Aliantei fata de prestatiile Cehiei, Poloniei si Ungariei

Odata trecuta euforia intrarii in NATO a celor trei state din estul european - Cehia, Polonia, Ungaria - si pe masura ce s-a scurs un anume timp, analiza reformelor si modul cum s-au transpus

Odata trecuta euforia intrarii in NATO a celor trei state din estul european - Cehia, Polonia, Ungaria - si pe masura ce s-a scurs un anume timp, analiza reformelor si modul cum s-au transpus promisiunile facute au dat batai de cap la sediul Aliantei. Daca, la capitolul politic, reformele s-au realizat cu succes, iar democratia era solida inca inaintea admiterii, problemele economice, reforma si modernizarea armatelor au ramas cu mult in urma. Ca urmare, de la Bruxelles s-au lansat critici, uneori dure, care n-au menajat nici unul dintre statele respective. Mai mult, ingrijorarile exprimate s-au rasfrant si in cazul argumentelor invocate pro si contra noii extinderi preconizate la apropiata intalnire la nivel inalt a Aliantei. In cazul Cehiei s-a insistat asupra marilor dificultati de comunicare ale militarilor cu omologii lor din Alianta din cauza barierelor lingvistice. Nu e, nici pe departe, un aspect minor, daca se aminteste ca NATO are o componenta militara care ramane importanta. Echipamentele sunt vechi, de regula provin din fosta URSS. Flota aeriana, formata din Mig-21, va fi declarata nefunctionala in decurs de trei ani. De altfel, Cehia s-a declarat incapabila sa asigure securitatea aeriana a summitului NATO, recurgand la avioanele F-15 si F-16 americane stationate in Anglia. Armata ei are 60.000 persoane, cu 24.000 mai multe decat prevad standardele Aliantei, iar structura sa de comanda e foarte prolixa. La Praga, secretarul general al NATO, George Robertson, a criticat ritmul lent al reformelor si chiar pe ministrul Apararii, intrucat nu s-au indeplinit nici macar doua treimi din recomandarile NATO privind reforma militara. Si in cazul Poloniei s-au evocat, din nou, bariera lingvistica si echipamentul sau, care e invechit. Totusi, dintre cele trei tari, Polonia a facut cei mai multi pasi in domeniul modernizarii militare. Si ea a fost obligata sa-si inlocuiasca echipamentele de fabricatie sovietica, iar in aceste zile e pe cale sa aleaga un nou avion de lupta intre F-16, Mirage 2000-5 si JAS-39 Gripen, care vor lua locul Mig-urilor 21 si 29. Totusi, analistii remarca faptul ca "schimbarile se realizeaza greu intr-o tara cu circa 50 milioane de locuitori si o armata cu 135.000 de persoane". Cunoscutul politolog Jonathan Eyal spunea, sambata, la BBC, ca, din cauza problemelor de ordin militar "Cehia si Ungaria au ajuns, de fapt, un banc prost la Cartierul General al NATO". In cazul Ungariei, analizele reformelor de dupa intrarea in NATO au fost urmate de cele mai aspre critici in comparatie cu celelalte doua colege de admitere. S-a mers pana acolo incat s-a afirmat ca, daca Alianta dispunea de un mecanism care sa prevada excluderea motivata, Ungaria ar fi fost prima tara membra careia i s-ar fi intamplat asa ceva. A fost citat si un editorial al influentei reviste "Foreign Affairs", in care se opina ca "Ungaria a produs cea mai mare deceptie ca membru al NATO". Autoritatile de la Budapesta au recunoscut ca tara lor n-a fost capabila sa-si tina promisiunile si ca, in mod deliberat, in momentul negocierilor de aderare a fagaduit mai mult decat putea realiza, pentru a impresiona. Si armata sa are probleme de reformare, profesionalizarea ei inca nu s-a realizat, problema echipamentelor militare depasite se manifesta pregnant, iar criteriile de interoperabilitate ale NATO n-au fost indeplinite.