Negocierile pentru extinderea UE - in impas

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu o saptamana inaintea Consiliului European de la Copenhaga, in cadrul caruia ar urma sa fie lansata, oficial, cea mai mare extindere din istoria Uniunii Europene, la Bruxelles si in alte capitale

Cu o saptamana inaintea Consiliului European de la Copenhaga, in cadrul caruia ar urma sa fie lansata, oficial, cea mai mare extindere din istoria Uniunii Europene, la Bruxelles si in alte capitale europene inca se negociaza la sange. Situatia a ajuns atat de tensionata, incat pare foarte probabil ca un acord final in privinta extinderii sa fie luat "pe ultima suta de metri", chiar la reuniunea de la Copenhaga, si nu inainte, cum ar fi dorit Cei 15. Dintre cele zece candidate, doar Ciprul a incheiat negocierile cu Uniunea, acceptand integral conditiile de aderare. Restul incearca sa obtina conditii mai bune din partea Bruxelles-ului. Se negociaza o multime de aspecte, de la cele cruciale, legate de finantare, la derogari de la diverse norme europene. (De exemplu, Estonia doreste sa aiba in continuare dreptul de a vana ursi si lincsi, desi aceasta contravine normelor comunitare). Cea mai mare nemultumire a candidatilor este legata, insa, de pachetul financiar oferit de Cei 15. Nici chiar oferta imbunatatita a presedintiei daneze prezentata saptamana trecuta, care prevede suplimentarea cu 1,3 miliarde de euro a fondurilor acordate noilor membri nu este considerata suficienta. (Iar aceasta oferta nu are girul tuturor membrilor UE; asa cum stau lucrurile acum, Cei 15 ar putea respinge suplimentarea bugetului extinderii. Germania si-a anuntat, deja, intentiile in acest sens). Statele est-europene, in principal (Malta avand mai putine obiectii de ordin financiar) considera inacceptabil sistemul subventiilor directe pentru agricultura propus de Cei 15. Potrivit celor convenite la summmitul din octombrie, de la Bruxelles, ajutoarele directe pentru fermierii din noile membre urmeaza sa atinga la inceput 25 la suta din nivelul obtinut de cei din "vechile" membre ale Uniunii, urmand ca, treptat, sa creasca, ajungand, in 2013, la egalitate. (Oferta daneza prevede un nivel initial al subventiilor pentru noii membri de 40 la suta). Nici chiar sub presiunea timpului, guvernele est-europene nu par dispuse sa accepte vreun compromis. Cea mai incrancenata candidata, Polonia, pare decisa sa nu cedeze, chiar in perspectiva "ratarii" momentului Copenhaga si amanarii datei de aderare la UE. De altfel, candidatele primului val au fost avertizate ca respingerea ofertei UE atrage automat amanarea extinderii. Premierul danez Anders Fogh Rasmussen, reprezentantul presedintiei semestriale a Uniunii, face eforturi disperate sa salveze summitul de la Copenhaga. Saptamana aceasta, el efectueaza un turneu in capitalele europene, incercand sa obtina sprijinul partenerilor sai europeni pentru proiectul de suplimentare a fondurilor destinate noilor membri. Pana acum, a fost refuzat la Berlin si la Roma, in timp ce Bruxelles-ul, Madridul si Lisabona si-au exprimat disponibilitatea de a-i accepta planul. Saptamana viitoare, ministrii de externe ai UE se vor intalni la Bruxelles, pentru a pune la punct ultimele detalii inaintea summitului de la Copenhaga. La modul ideal, in cursul acestei reuniuni ar fi trebuit finalizat dosarul extinderii. Se pare insa ca acest lucru nu va fi posibil, negocierile putand continua pana in ultimele ore ale summitului de la Copenhaga. In aceste conditii, pretentiile Romaniei si Bulgariei, cele doua candidate ramase in afara primului val, de a li se mari fondurile de preaderare incepand din 2004 mai mult decat li s-a oferit initial par sa nu aiba mari sanse de reusita. Bucurestiul poate spera de la reuniunea de la Copenhaga fixarea unui calendar foarte precis de aderare, in cel mai bun caz mentionarea anului de 2007 ca data-tinta pentru admiterea in UE si marirea fondurilor de preaderare cu 20 la suta in 2004-2005 si cu 40 la suta in 2006. (Astfel, suma totala ar putea ajunge, in final, la peste un miliard de euro). In prezent, Romania primeste de la UE aproape 700 de milioane de euro anual.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite