Neconcordanţe în proiectul legii învăţământului superior

Prin această lege se urmăreşte a ne alinia la standardele europene. Acest proiect propune o descentralizare a activităţii de conducere a universităţii prin adoptarea unui statut al conducerii

Prin această lege se urmăreşte a ne alinia la standardele europene. Acest proiect propune o descentralizare a activităţii de conducere a universităţii prin adoptarea unui statut al conducerii sale, ca parte componentă a cartei universitare, prin care se reglementează alegerea Consiliului Director al Senatului, al rectorului şi al altor organisme de conducere ale instituţiei de învăţământ superior. Proiectul de lege prezintă şi unele neconcordanţe între articole. La Art. 95 aliniatul (3) se menţionează: "Alegerile organelor de conducere din instituţia de învăţământ superior se fac prin vot secret, nominal şi liber-exprimat", iar la Art. 60 aliniatul (7) se menţionează că prorectorii sunt numiţi prin decizia rectorului, decanii, prodecanii, directorii departamentelor şi şefii de catedre sunt selectaţi prin concurs şi numiţi prin decizia rectorului. Rectorul este selectat prin concurs de către o comisie numită de Senat. Se pune întrebarea: unde este votul secret, nominal al membrilor comunităţii academice? În acest mod se limitează dreptul cadrelor didactice de a participa la alegerea conducerii instituţiei din care fac parte. Se pune problema dacă suntem pregătiţi pentru o astfel de democraţie. Pot partidele politice de la putere să se abţină şi să nu intervină în alegerile conducerii instituţiei de învăţământ superior, deoarece este mult mai uşor să manevrezi o comisie formată din 5-6 membri, faţă de un colectiv de zeci sau sute de membri? Conducerea instituţiei de învăţământ superior, ce se propune prin acest proiect de lege, va fi mult mai stufoasă, lipsită de flexibilitate şi greu de comunicat între organele deliberative şi cele executive, precum şi cu cele şapte consilii consultative prin care ministerul îşi va exercita atribuţiile sale. În această fază sunt încă multe nelămuriri, semne de întrebare: va fi universitatea autonomă? Dar, odată cu publicarea metodologiilor comisiilor consultative, vom vedea dacă este sau nu benefică această lege pentru învăţământul superior din România, în sensul îndeplinirii obiectivelor Convenţiei de la Bolonia şi realizarea Spaţiului European de Învăţământ Superior şi de Cercetare ştiinţifică.