Moștenirea pe care Ion Iliescu a lăsat-o românilor. Ce spun istoricii despre amprenta pe care fostul președinte a lăsat-o în societate

Ion Iliescu a lăsat o moștenire dificilă românilor. Este considerat omul care a dezbinat de fapt societatea românească. Iar aceast rift produs în sânul poporului român prin mijloace comuniste de manipulare și instigare continuă să existe și astăzi, spun experții.

Foto Arhivă

Ion Iliescu, primul președinte al României post-decembriste, a murit pe 5 august, la vârsta de 95 de ani, în urma unui cancer pulmonar. Iliescu a fost înmormântat pe joi, pe 7 august cu funeralii naționale de stat. În urma sa rămâne amintirea unei perioade dure de tranziție, dar și ruperea de dictatura lui Nicolae Ceaușescu. Specialiștii spun că Iliescu va fi ținut minte și cu bune și cu rele, fără să existe o unitate de opinie legată de fostul președinte. Moștenirea sa, însă, modelează și astăzi destinul românilor și societatea românească în general. 

Moștenirea lui Ion Iliescu: o Românie divizată

Istoricul Mădălin Hodor spune că în legătură cu Ion Iliescu părerile vor fi mereu împărțite. Vor exista acuzatori, vor exista susținători. Moștenirea pe care a lăsat-o însă Iliescu, spune Mădălin Hodor, este foarte grea. Și anume, fostul președinte al României a fost cel care a împărțit societatea românească în două tabere. Totul s-a întâmplat în anul 1990, odată cu protestele din Piața Universității, a celor care doreau cu adevărat o schimbare în România și o evoluție democrată, pro-vestică. Iliescu a împărțit societatea românească între conservatori, dominați de un naționalist-comunist, și „golani”, adică intelectualii și toți cei care doreau o democrație adevărată și nu o reformare a comunismului pe baza principiilor Perestroikăi.

„Ion Iliescu este cel care începând cu decembrie 89 a împărțit societatea românească în două. Și anume, în oamenii care susțineau un anumit mod de viață, o anumită orientare pro-estică, conservatoare, pro-rusă și cei care susțineau o orientare pro-occidentală, pro-democratică. Partea majoritară a populației, la acea vreme erau susținători ai viziunii dânsului, adică o continuare a comunismului într-o variantă reformată, o perestroică. Iliescu i-a ridicat pe acești oameni împotriva minorității care-și dorea o variantă democratică, o Românie îndreptată către valori occidentale”, spune Mădălin Hodor.

Iar divizarea societății românești în 1990 a fost realizată prin metode comuniste, de propagandă, disimulare și învrăjbire. Sunt aceleași metode folosite de Ceaușescu dar actualizate prin metode mai rapide, eficiente. A apăsat „butoanele” la care populația știa că va reacționa. Iar situația din 22 decembrie 1989 îi convenea de minune. Au fost inventați „teroriștii”, inamicul extern. Dovezile erau cât se poate de convingătoare pentru omul de rând.

Pe străzi se murea, se trăgea din toate părțile. „Dacă la sfârșitul anilor 80, Nicolae Ceaușescu nu mai era credibil cu propaganda aceasta. Cea mai mare parte a populației sătulă de mizerie și de foame nu mai credea în discursurile lui Nicolae Ceaușescu. Participa doar formal. Ion Iliescu a reușit după 1989 să-și alăture oamenii în mod voluntar, la această idee”, spune Hodor. Ulterior, Iliescu i-a convins pe oameni că există și un inamic intern. Acei „golani” intelectuali, partidele din opoziție, fostul rege al României, toți vânduți străinilor și dornici să sărăcească țara luându-și toate averile înapoi.

„Sloganurile din anii 90 erau „moarte intelectualilor”, „nu ne vindem țara”, „afară cu intelectualii”. Opoziția democrată era etichetată ca fiind o slugă a intereselor străine care vor să vândă țara, să distrugă avere poporului. Liderii opoziției erau și ei etichetați drept moșieri care vor să-și ia înapoi averile. Regele Mihai știți bine că a fost gonit de Ion Iliescu când a vrut să se întoarcă în țară, pe aceeași idee. Ion Iliescu a incitat atunci populația spunând că regele vrea să se întoarcă în țară ca să-și refacă toate averile. Desigur această manipulare și incitare a populației, acest război al românilor împotriva românilor nu l-a făcut Ion Iliescu. El a fost creat de regimul comunist. Nicolae Ceaușescu care a condus către imprimarea acestei frici în rândul populației, că România este atacată din toate părțile, că străinii râvnesc la realizările și bogățiile noastre. A fost propaganda lui Ceaușescu”, adaugă istoricul Mădălin Hodor. 

„Oamenii obișnuiți au fost cei care au vânat pe stradă tineri”

Iar efectele învrăjbirii, prin metode ceaușiste, a românului contra românului și-au arătat colții la numai șapte luni de la instalarea la putere a lui Ion Iliescu. Pentru a pune capăt protestelor din Piața Revoluției dar și pentru a intimida opoziția, Iliescu cheamă minerii la București. Acțiunile brutale ale minerilor sunt trecute cu vederea, ba chiar susținute de polițiști. Ceea ce este mai șocant, oamenii obișnuiți au ajuns să-și vâneze concetățenii orbiți de sloganurile FSN-iste.

„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat la Mineriadă, observăm că minerii sunt cei de regulă arătați în imagini. Dar imaginile mai arată și altceva. Acolo au participat muncitori, cetățeni obișnuiți, împotriva celor care își doreau libertate și democrație. Oamenii obișnuiți au fost cei care au vânat pe stradă tineri, cu barbă sau cu blugi, și i-au predat minerilor. Oamenii obișnuiți au aplaudat minerii în București. Acea imagine cu bătrânul care-i sărută mâna unui miner spune ceva. Arată că o parte consistentă a populației era înverșunată și era alimentată cu această ură împotriva celor care-și doreau o schimbare mai profundă”, completează Mădălin Hodor. 

Moștenirea lui Iliescu vie și după 35 de ani

Așa cum remarcă specialiștii moștenirea lui Iliescu, această divizare cruntă a societății românești, s-a păstrat și după 35 de ani. În aproape aceeași paramentrii, cu același tip de ideologie și discurs. „Situația pe care Ion Iliescu a accentuat-o în anii 90 a rămas pentru următorii 35 de ani. Astăzi societatea românească este divizată. Este tributară acelorași sloganuri și idei. Societatea este împărțită între suveraniști care-și doresc o Românie care se apropie de cea care era în viziunea lui Ceaușescu și Iliescu, și ceilalți care susțin o Românie europeană, bazată pe valori europene. Deci asta este moștenirea lui Iliescu”, conchide Hodor.