Moldova cealalta - locul unde timpul curge inapoi

De vreo doi ani de zile, in Chisinau e ordine si disciplina. Orasul e curat luna, toata lumea arunca hartiile si chistoacele numai la cos si mai nimeni nu indrazneste sa traverseze pe rosu. Toti,

De vreo doi ani de zile, in Chisinau e ordine si disciplina. Orasul e curat luna, toata lumea arunca hartiile si chistoacele numai la cos si mai nimeni nu indrazneste sa traverseze pe rosu. Toti, romani, rusi, ucraineni, gagauzi sau evrei, asteapta, aliniati, sa se schimbe culoarea semafoarelor. Racketii care altadata terorizau capitala Moldovei au fost eliminati, multi la propriu, de politie. Desi prostituatele moldovence au invadat Occidentul, in Chisinau nu vezi picior de producatoare. De obicei, fetele, care vin de la tara, sunt saltate de omniprezenta politie cum se dau jos din autobuz. Ordine si disciplina, "paine de 16 copeici, ca pe vremea Uniunii", acestea au fost sloganurile cu care partidul comunist al lui Voronin a participat la alegeri. Si Voronin a castigat alegerile cu o majoritate zdrobitoare. Acum, in tara e o asa ordine si disciplina, incat Moldova de dincolo de Prut pare o bucata de Romanie translatata intr-un alt timp, intr-un univers paralel, unde Ceausescu inca traieste. Din nord, din Ocnita din judetul Iedinet, in Pascaniul de Criuleni si pana intr-un Olanesti plasat pe malul Nistrului, toata lumea vorbeste pe strada aproape in soapta, caci SIS-ul are urechi pe unde nu gandesti. SIS-ul, Serviciul de Informatii si Securitate, e bun la toate, de la ascultari la arestari. Pe Ivan Gurdudji, un demnitar al administratiei autonome a gagauzilor (turcilor crestinati), oamenii SIS-ului l-au batut bine in propriul birou, l-au rapit si "l-au retinut". Abia dupa patru zile in care nu s-a stiut nimic de el, Procuratura Republicii a anuntat ca i-a facut mandat. Practic, acum, singurul loc din Moldova unde nu e inca ordine e piata de langa statuia lui Stefan cel Mare. Aici se aduna mereu niste "elemente de dezordine", cateva mii de elevi si studenti care scandeaza "Jos comunistii!". Dar si aceasta problema e in curs de rezolvare. Pentru ca tineretul studios e usor influentabil, el trebuie bine indrumat de partid. De aceea, Voronin a spus un "Nie!" hotarat autonomiei universitare, asa ca, de o bucata de vreme, rectorii sunt numiti direct de guvern. In privinta asta, elevii o duc mai rau decat studentii, caci de educatia lor a inceput sa se ocupe direct procuratura. O fetita de zece ani, care recitase din Eminescu in piata, a trebuit sa explice in scris organelor "ce contine" Scrisoarea a treia. Totusi, ca sa condamni un adult iresponsabil care-si lasa copilul sa huiduie Guvernul, e nevoie de o sentinta judecatoreasca, adica de niste judecatori disciplinati. De aceea, in Moldova, judecatorii nu mai sunt, de mult, inamovibili. In unele cazuri, Voronin nici nu mai are nevoie de judecatori. Conform unui nou articol de lege, presedintele Moldovei poate sa ridice cetatenia unei persoane direct, fara nici un proces. Oricum, ridicarea cetateniei nu se face aiurea, ci "pe baza unor informatii ale serviciilor specializate". 31 martie - "ziua de pericol pentru statalitatea Moldovei" De o luna de zile, toata lumea din Chisinau se pregateste pentru 31 martie. Atunci, Partidul Popular Crestin Democrat a anuntat convocarea unei "Mari Adunari Populare", al carei scop declarat e rasturnarea guvernului comunist. Activistii PPCD au facut adevarate turnee pe la tara, pentru a convinge cat mai multi oameni sa fie prezenti in piata centrala. S-a mers pana acolo incat cei din Chisinau au fost indemnati sa-si puna locuintele la dispozitia protestatarilor din provincie cu doua-trei zile inainte de 31 martie. La fel de frenetica e si activitatea oamenilor lui Voronin care fac tot ce pot pentru a reduce numarul protestatarilor. Masurile sunt discutate direct in CSAT-ul Moldovei. Prin scoli si licee, echipe mixte de procurori si politisti iau, la intimidare, sute de declaratii. La granita, vamesii au primit dispozitie sa-i intoarca din drum pe studentii moldoveni din Romania care vor sa se intoarca acasa. Autobuzele si ratele de tara sunt pregatite sa se retraga in garaje. In "Moldova suverana", oficiosul Guvernului, colective de muncitori si "lucratori de cultura" fac apeluri catre studenti sa-i lase sa lucreze in liniste. Caci exact linistea ii lipseste regimului Voronin ca sa refaca Moldova de altadata, unde icrele negre costau cat costa astazi o invartita, adica un pateu. Pasi pe drumul de reintoarcere spre acele vremuri de aur au fost facuti destui. In acest moment, Moldova a trecut la refacerea colhozurilor. Conform unei legi recente, daca un taran nu-si cultiva terenul un an de zile, acesta "e predat" statului. Pe langa asta, se lucreaza la refacerea propietatii statului in industrie, caci o alta lege moldoveneasca spune ca orice intreprindere care ajunge sa aiba datorii fata de bugetul statului care depasesc jumatate din capitalul social devine "de stat". In Moldova, unde mai mult de jumatate din fabrici produc numai pierderi de trei cincinale, asta echivaleaza cu o nationalizare in masa. Oricum, fabricile care scapa de legea asta pot fi nationalizate direct, prin decret prezidential. De nationalizarea magazinelor n-a vorbit nimeni pana acum, poate si datorita faptului ca 95 la suta dintre proprietarii de pravalii din Chisinau sunt de origine rusa. De aia, cand intrati undeva in Moldova si auziti "Pojaluista!", nu va speriati, vi s-a spus poftiti pe ruseste, care-i limba de afaceri a locului. In rest, politica economica a lui Voronin a dat rezultate spectaculoase. Preturile in Chisinau, de la benzina la hamburgeri, sunt la fel ca-n Bucuresti, dar salariul mediu e de trei ori mai mic. Nici macar produsele traditionale ale tarii nu sunt ieftine. De exemplu, intr-o culinarie cu "preturi jeneroase", o sticla de coniac bun e aproape 200 de lei moldovenesti, adica jumatate din salariul mediu. Din acest motiv, invatatorii au anuntat niste greve pentru oarece "adaugeala" la salariu, caci nu se mai ajung nici cu mancarea. Altii au rezolvat problema altfel. Din 1990 si pana acum, un milion de oameni, adica un moldovean din patru, a parasit Republica. Emigrantii, in majoritate tineri, n-au mai avut rabdare sa astepte ca Moldova sa-si schimbe culoarea.