Modificarea legislaţiei privind reorganizarea judiciară şi falimentul | adevarul.ro

Modificarea legislaţiei privind reorganizarea judiciară şi falimentul

Publicat:
Ultima actualizare:
0

Manuela Dana Ţucaavocat colaborator al Ţuca Zbârcea&Asociaţii

Noua Lege a insolvenţei, Legea nr. 85/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 559/21.04.2006, va intra în vigoare la data de 20 iulie 2006 şi va înlocui prevederile Legii nr. 64/1995 privind reorganizarea judiciară şi falimentul. Vom prezenta în cele ce urmează câteva amendamente aduse de Legea nr. 85/2006, care urmăresc simplificarea şi asigurarea celerităţii acestei proceduri.
Procedura simplificată
Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 85/2006 se referă la procedura simplificată a falimentului. Aceasta reprezintă procedura prin care debitorii pot intra direct în faliment, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 60 de zile. Este cazul comercianţilor - persoanelor fizice acţionând individual, asociaţiilor familiale, societăţilor comerciale fără active şi/sau fără evidenţe contabile sau societăţilor comerciale al căror sediu nu mai există ori nu mai corespunde adresei din Registrul Comerţului. De asemenea, procedura simplificată este aplicabilă societăţilor al căror administrator nu poate fi găsit, debitorilor dizolvaţi şi celor care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de organizare judiciară prevăzută de noul act normativ.
Pe de altă parte, dacă debitorii sunt societăţile comerciale, cooperative agricole, organizaţii cooperatiste sau grupuri de interes economic şi nu îndeplinesc, simultan, condiţiile prevăzute de noua lege pentru procedura simplificată, vor fi aplicabile normele generale referitoare la procedura insolvenţei.
Redefinirea rolului judecătorului sindic
Atribuţiile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. Atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea.
Drepturi sporite pentru creditori
Adunarea creditorilor desemnează administratorul judiciar sau lichidatorul în procedura insolvenţei, judecătorul sindic putând doar să confirme, prin încheiere, decizia luată. De asemenea, creditorii pot contesta atât rapoartele administratorului judiciar sau al lichidatorului, cât şi deciziile luate de comitetul creditorilor. Sub aspectul oportunităţii, creditorii pot controla deciziile manageriale.
Se modifică şi sfera creditorilor cu drept de vot asupra planului de reorganizare, în sensul că, la grupurile de creditori deja stabilite de Legea nr. 64/1995, se mai adaugă categoria furnizorilor cu creanţe chirografare, care nu pot fi înlocuiţi şi fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura.
Vânzarea bunurilor debitorului
Remarcăm amendamentul referitor la modul de valorificare a activelor, în cazul lichidării. Potrivit Legii nr. 64/1995, vânzarea bunurilor debitorului prin licitaţie publică poate avea loc numai atunci când bunurile nu vor putea fi vândute prin negociere directă. Noua lege permite lichidatorilor să utilizeze orice metodă de vânzare (licitaţie publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două), cu recomandarea comitetului creditorilor.
Micşorarea termenelor de efectuare a actelor procedurale
Actul normativ stabileşte termene mai scurte în cazul procedurii simplificate. Spre exemplu, atât termenul de verificare a creanţelor, cât şi cel al definitivării tabelului definitiv al creanţelor este de 15 zile (faţă de 30 de zile, cât se prevede pentru procedura generală).
Simplificarea modalităţilor de citare, notificare şi comunicare
Registrul Comerţului va edita Buletinul procedurilor de insolvenţă în care se vor publica citaţiile, convocările şi notificările pentru toate termenele de judecată. Aceasta nu se aplică însă participanţilor la proces al căror sediu, domiciliu sau reşedinţă se află în străinătate, ei urmând a fi citaţi conform dispoziţiilor prevăzute în Codul de procedură civilă.

Top articole

Partenerii noștri