Ministrul de Interne al Republicii Moldova a demisionat

Situatia din Republica Moldova devine dramatica, dupa demonstratiile de amploare de la sfarsitul saptamanii trecute. Miercuri, in timp ce protestele continuau, atat in Piata Marii Adunari Nationale,

Situatia din Republica Moldova devine dramatica, dupa demonstratiile de amploare de la sfarsitul saptamanii trecute. Miercuri, in timp ce protestele continuau, atat in Piata Marii Adunari Nationale, cat si in fata radioteleviziunii de stat, ministrul de Interne de la Chisinau, Vasile Draganel, si-a dat demisia. El nu a precizat motivele care l-au determinat sa ia aceasta decizie, dar s-a grabit sa mentioneze ca hotararea sa nu are nici o legatura cu protestele din Piata Marii Adunari Nationale. Presedintele Vladimir Voronin i-a gasit repede un inlocuitor, desemnandu-l, prin decret prezidential, in functia de ministru de Interne, pe Gheorghe Papuc, in prezent sef al Departamentului cu destinatie speciala "Fulger". Citand surse din Ministerul de Interne, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, agentia de stiri Infoprim a difuzat stirea ca Draganel si-ar fi dat demisia pentru ca a refuzat sa intervina in forta impotriva demonstrantilor. Vasile Draganel este al doilea ministru care paraseste, in aceasta saptamana, guvernul de la Chisinau, dupa ce, marti, ministrul Invatamantului, Ilie Vancea, a fost demis de presedintele Voronin, pentru ca isi facuse mea culpa in fata demonstrantilor, afirmand ca regreta decizia de a introduce obligativitatea studierii limbii ruse in scoli si inlocuirea materiei "Istoria Romanilor" cu "Istoria Moldovei". Premierul Tarlev reia acuzatiile iresponsabile la adresa Romaniei Proaspat intors de la Moscova, unde a efectuat, marti, o vizita de lucru, seful guvernului de la Chisinau, Vasile Tarlev, a acuzat din nou Romania de "amestec in treburile interne" ale Republicii Moldova. El a afirmat ca executivul de la Bucuresti nu s-a consultat cu guvernul de la Chisinau inainte de a decide alocarea, pe 14 februarie, a 3,5 milioane de dolari de catre Romania, pentru finantarea, in Republica Moldova, a unor proiecte romanesti de integrare economica si culturala. "Orice suma alocata pentru Republica Moldova si necoordonata cu guvernul de la Chisinau constituie un amestec in treburile interne", a precizat Tarlev. La Moscova, premierul Republicii Moldova a primit asigurarile omologului sau rus, Mihail Kasianov, care a afirmat ca Rusia nu va ramane impasibila la problemele Moldovei si va contribui la solutionarea problemelor economice ale republicii. Totodata, Rusia va sprijini Chisinaul si in negocierile cu membrii Clubului de la Paris, in vederea reesalonarii datoriei externe, precum si in cele cu FMI si Banca Mondiala pentru obtinerea de credite. De asemenea, Moscova s-a angajat sa ajute Moldova sa primeasca energie electrica mai ieftina si sa ajunga exportator in domeniul energetic. Nu au fost date publicitatii amanunte in legatura cu aspectele politice discutate de Tarlev cu Kasianov. Jurnalistii se alatura demonstrantilor Ultimele evenimente au intervenit dupa ce, marti seara, protestatarii care au pichetat sediul companiei de stat Teleradio Moldova au obtinut o victorie importanta. Ei au reusit sa obtina sprijinul a peste 150 de ziaristi care li s-au alaturat, semnand o declaratie prin care se solidarizeaza cu demonstrantii, condamnand cenzura practicata de autoritati la radioteleviziunea de stat. Pentru prima data de la inceputul demonstratiilor de strada din Moldova, postul TV a difuzat, marti seara, un reportaj obiectiv despre revendicarile protestatarilor si motivele care i-au adus pe manifestanti in fata televiziunii. Totodata, intr-o editie speciala a buletinului de stiri a fost prezentata declaratia celor 150 de angajati ai postului de stat care au acuzat conducerea de cenzura si de manipulare a informatiei. Ei au cerut incetarea procesului de rusificare fortata a posturilor de radio si televiziune, in urma caruia timpul rezervat emisiunilor in limba rusa il depaseste pe cel dedicat programelor in limba romana, anularea tabuului asupra cuvintelor si expresiilor "roman", "Basarabia", "regim totalitar", "istoria romanilor", care in prezent nu se difuzeaza pe post, incetarea amestecului statului in activitatea radioteleviziunii si oglindirea obiectiva a evenimentelor din Piata Marii Adunari Nationale. Jurnalistii au dat un termen de doua saptamani pentru negocierea acestor cerinte, amenintand ca, daca revendicarile nu sunt aprobate, ei vor intra in greva generala. Totodata, Uniunea Jurnalistilor din Moldova si-a afirmat sprijinul pentru actiunile de protest ale angajatilor companiei de stat Teleradio-Moldova impotriva cenzurii comuniste. Miercuri, actiunile de pichetare a televiziunii au continuat, cateva mii de demonstranti aflandu-se in fata sediului. Ei cer admiterea pe post a reprezentantilor lor, pentru a-si face cunoscute revendicarile. Potrivit unor surse "avizate", citate de Basa-press, presedintele Voronin urma sa se intalneasca, miercuri seara, cu reprezentanti ai jurnalistilor protestatari. Manifestantii, condamnati in presa guvernamentala Publicatia guvernamentala de limba rusa "Nezavisimaia Moldova" a prezentat, ieri, pe prima pagina textele catorva "mesaje de condamnare" a actiunilor de protest, semnate de "colective de munca" si "organizatii obstesti". Potrivit ziarului, cei mai receptivi s-au dovedit a fi feroviarii, care urmaresc "cu indignare si ingrijorare crescanda evolutia evenimentelor de la Chisinau, unde forte distructive, in frunte cu deputatul Iurie Rosca, incearca in mod deliberat sa destabilizeze echilibrul din societate". Pe de alta parte, unii studenti care au participat la demonstratii au afirmat ca au fost amenintati cu moartea pentru ca "nu isi vad de treaba".