Ministrii apararii ai NATO - de acord pentru redefinirea relatiilor cu Rusia

Pana la reuniunea ministeriala a Aliantei de la Reykjavik, din mai 2002, Rusia ar putea obtine drept de veto in "chestiuni vitale pentru securitatea globala". Efectivele SFOR - reduse cu 6000 de militari

Ultima reuniune semestriala din acest an a ministrilor apararii din tarile NATO, desfasurata, marti si miercuri, la Bruxelles, a avut o agenda mai incarcata ca de obicei. In afara problemei centrale ce-i preocupa, de la 11 septembrie, pe Cei 19 - redefinirea rolului si prioritatilor Aliantei in conditiile in care terorismul a devenit amenintarea majora la adresa securitatii internationale, oficialii NATO au mai avut de dezbatut consecintele deciziei SUA de a se retrage din Tratatul privind limitarea sistemelor de aparare anti-racheta (ABM), redefinirea relatiilor Organizatiei Nord-Atlantice cu Rusia si, nu in ultimul rand, reducerea prezentei militare internationale in Balcani. Daca in privinta primei chestiuni - amenintarea terorismului - si in cea a componentei unei forte internationale de mentinere a pacii in Afganistan, ministrii NATO au fost destul de zgarciti in declaratii - semn ca nu au ajuns inca la un acord - celelalte aspecte par sa fi fost mai putin controversate. Chiar si retragerea SUA din ABM nu a suscitat, se pare, protestele care erau de asteptat din partea partenerilor europeni. Judecand dupa declaratiile facute in prima zi a convorbirilor, se pare ca liderii Aliantei ar fi dispusi sa-si reconsidere pozitia fata de Moscova. Ideea unui grup de lucru de tip G-20 (cei 19 membri ai NATO plus Rusia), in care reprezentantii Rusiei sa aiba un cuvant de spus in chestiuni esentiale pentru securitatea globala - pare sa prinda contur. Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, aflat, si el la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea Consiliului Permanent Rusia-NATO a afirmat, de altfel, o astfel de formula va trebui convenita pana in luna mai a anului viitor. El a insistat ca tara sa doreste "sa discute anumite probleme, cum ar fi lupta impotriva terorismului, operatiunile de mentinere a pacii si prevenirea situatiilor de criza - de pe pozitii egale cu toti cei 19 membri ai NATO", ceea ce ar insemna ca Moscova ar trebui sa aiba drept de veto in deciziile luate in domeniile amintite. "Nu suntem interesati de integrarea militara in NATO" - a spus Ivanov, ci doar de un dialog de pe pozitii egale cu Alianta. Ministrul rus al apararii spera ca o decizie in acest sens va fi luata la reuniunea NATO de la Reykyavik, din mai 2002. In alta ordine de idei, Serghei Ivanov a confirmat disponibilitatea tarii sale de a revizui Tratatul ABM. In privinta prezentei militare internationale in Balcani, Statele Unite au propus, tot ieri, o reducere dramatica a efectivelor militare din aceasta regiune. Secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, le-a cerut aliatilor sa considere Balcanii ca o regiune unitara si sa repartizeze fortele de mentinere a pacii nu in mod separat, pentru fiecare tara, ci pentru intreaga regiune. Conform acestui plan, forta multinationala de pace in Bosnia (SFOR) ar urma sa-si reduca efectivele cu 6000 de militari. De asemenea, Washingtonul doreste ca statele membre ale UE sa preia conducerea acestei forte multinationale in Balcani.