Ministerul american al Justitiei claseaza "top-secret" rapoartele despre prabusirea "Enron"

Trei evenimente deosebite au sporit si mai mult atentia cu care este urmarit scandalul declansat de falimentul Enron, cel mai mare din istoria SUA. Mai intai, ieri, cand, ziaristi, specialistii in

Trei evenimente deosebite au sporit si mai mult atentia cu care este urmarit scandalul declansat de falimentul Enron, cel mai mare din istoria SUA. Mai intai, ieri, cand, ziaristi, specialistii in economie si finante, politicienii si oamenii obisnuiti asteptau cu sufletul la gura sa vada ce clarificari va aduce ex-presedintele director general al holdingului, Kenneth Lay, in cursul primei sale audieri de catre Comisia pentru Comert a Senatului, acesta a anuntat sec, prin avocatul sau, ca renunta sa mai depuna marturie, asa cum se angajase in prealabil. Nu este primul sau gest de acest fel, dat fiind ca, invitat sa se exprime, in Congres, in decembrie, Lay a decis, in ultimul moment, sa nu se prezinte, pretextand ca prezenta lui era absolut necesara in fata tribunalului care administreaza falimentul grupului. Acum, insa, dupa ce demisionase din post, la 23 ianuarie, el a gasit un alt motiv spre a ocoli audierea, sustinand ca senatorii si-ar fi facut o opinie inainte de a-l asculta. Or, acestia asteptau de la Lay lamuririle necesare asupra vastei retele de societati asociate care au permis disimularea pierderilor grupului si ruinarea a mii de salariati si investitori care-si plasasera banii in actiuni Enron. Pe urma, duminica, doi avocati americani au acuzat foarte mediatizata prabusire a Enron ca este la originea unor tentative de coruptie si a altor malversatiuni. Audierea de ieri, din Senat, a lui Lay trebuia sa fie urmata de cea din Comisia pentru Finante din Camera Reprezentantilor, de azi, care a fost anulata si ea. Un al doilea eveniment ce va avea, cu siguranta, serioase implicatii in evolutia scandalului il reprezinta decizia de a clasa "top-secret" toate documentele despre Enron aflate la Casa Alba. Ea apartine Ministerului Justitiei si, daca, la inceput, s-a vorbit ca acesta a cerut Casei Albe sa nu distruga documente scrise, e-mailuri ori note si rapoarte aflate in computere dupa 1 ianuarie 1999 - iar aceasta i-a dat curs imediat - ulterior, s-a precizat ca materialele respective sunt clasate "top-secret", asa incat doar specialistii stiu ce implica acest lucru. Al treilea eveniment de care aminteam la inceput il reprezinta raportul intern al unei anchete interne Enron. Este un document de 218 pagini, care arata, pe de o parte, ca grupul si-a umflat beneficiile cu peste un miliard de dolari, iar, pe de alta, ca responsabili ai Enron au bagat in buzunare milioane de dolari, prin mijlocirea amintitelor parteneriate, care, in final, au provocat caderea lui. In mod firesc, raportul depus sambata la un tribunal din New York trebuia sa se afle in prim-planul celor patru zile de audieri ce urmau sa debuteze ieri, cu Lay, dar, cum spuneam, acesta a renuntat. Raportul conchide ca unele parteneriate au servit la unele tranzactii de disimulare a pierderilor, umflare a profiturilor si imbogatirea anumitor persoane din fruntea Enron. Cu degetul este aratat Andrew Fastow, ex-director financiar la grup, care administra personal unele dintre parteneriate si ar fi obtinut astfel cel putin 30 milioane de dolari. In fine, dar, nu in ultimul rand, documentul se refera special la ascunderea unor informatii capitale, si la cele care nu dezvaluiau in totalitate si cu claritate operatiunile dintre Enron si parteneri. Citind raportul, un senator opina ca este "un document coplesitor. Exista acolo o cultura a coruptiei". Cel ce zice asa ceva este Byron Dorgan, presedintele subcomisiei pentru Comert a Senatului si stie el ce spune.