Medicii, legaţi de spital 8 ore pe zi - revista presei interne

Medicii, legaţi de spital 8 ore pe zi - revista presei interne

Presa internă de azi scrie despre programul de lucru al medicilor, discrepanţele din legea salarizării unice, sau mafia carierelor de piatră din România. Printre alte subiecte, neregulile de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, şi licitaţiile pentru refacerea după inundaţii.

Medicii, legaţi de spital 8 ore pe zi. De luna viitoare, doctorii din spitalele publice trec la programul de muncă european, care nu le mai permite să plece la prânz. Măsura îi loveşte grav pe cei care lucrează şi în privat. Oficialii din Ministerul Sănătăţii intenţionează să le schimbe drastic doctorilor din spitalele publice programul de lucru începând cu 1 septembrie. Mai exact, li se va cere să stea opt ore la serviciu, cu pauză de masă la prânz. Motivaţia măsurii: suntem sin gura ţară din Europa, alături de Albania, în care doctorii au progam la spital până la prânz, iar mulţi bani se pierd pentru că pacienţii stau internaţi perioade prea lungi de timp, conform Evenimentul Zilei.

Legea salarizării unice – discrepanţe uluitoare. Legea salarizării unice în sectorul bugetar, pe care Guvernul se pregăteşte să o avizeze astăzi, urmând a şi-o asuma în Parlament cât de curând, perpetuează şi chiar introduce discrepanţe uluitoare. Gândul a intrat în posesia ultimei forme a proiectului legii, avizat de Ministerul Finanţelor Publice. Învăţământul şi Sănătatea rămân codaşe, în timp ce administraţia publică centrală şi locală, precum şi magistratura conduc clasamentul lefurilor din sectorul bugetar.

Mafia carierelor de piatră. Carierele de piatră şi balastierele situate pe Lunca Mureşului sunt o atracţie pentru afacerişti din zona gri a economiei, precum şi pentru firme care exploatează aici fără a avea documentaţia oficială. Toate acestea sub nasul autorităţilor de la Garda de Mediu şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, care dau amenzi degeaba şi asistă neputincioase la distrugerea acestei zone. Bătălia pentru piatră şi nisip s-a acutizat în această vară, când s-a ajuns la şantaje şi la mutilarea zonei cu excavatoare şi camioane de mare tonaj. Războiul este în plină desfăşurare, iar autorităţile locale şi judeţene din Arad nu reuşesc să controleze fenomenul. În joc sunt sute de mii de lei obţinute din aceste exploatări ilegale, dar şi "meciuri" dure între patronii diverselor balastiere, scrie Jurnalul Naţional.

Neregulile de la Drumuri s-au prescris. Toată lumea scapă. Opt din 48 de contracte încheiate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în perioada 2008-2009 au probleme grave de legalitate. Constatarea nu îi aparţine presei, ci chiar Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Contractele, care se referă la lucrări de pază şi întreţinere a drumurilor şi pentru asistenţă juridică, au o mare problemă: s-au dat câte unei firme, prin „negociere directă“, fără să se mai obosească nimeni să dea un anunţ şi să facă o licitaţie. Autoritatea de Monitorizare n-a făcut mare lucru. Pentru patru contracte cu nereguli a dat amenzi Companiei de Drumuri. Compania a plătit amenzile, de zeci de mii de lei, iar contractele, în valoare de milioane de euro, „curg“ mai departe, scrie Gândul.

Licitaţii de ochii Comisiei Europene pentru inundaţii. Deşi Sulfina Barbu a invocat "situaţia de forţă majoră" pentru a cheltui 100 milioane de euro fără respectarea legii, când a venit vorba de fondurile europene nerambursabile, ni­meni nu a mai putut invoca urgenţa pentru a fenta obligaţia de organizare a licitaţiilor. Câş­ti­gă­tori însă, aceiaşi clienţi de coloratură politică. Programul Phare 2005 şi-a întors de asemenea faţa către nevoile României afectată de inundaţii. 17 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, şi o cofinanţare guvernamentală de 5,6 milioane de euro au fost puse la dispoziţia comunităţilor locale. 12 Consilii Judeţene şi două Direcţii ale ANAR sunt beneficiarii programului Phare 2005, "Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundaţii". Lucrările constau în refacerea unor tronsoane de drumuri afectate de inundaţii, ale unor poduri sau ale lucrărilor hidrologice de protecţie. Cele mai mari două contracte le-au preluat Direcţia Apelor Siret şi Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, conform Jurnalul Naţional.