Medicamentele generice reprezintă aproape 80% din consum

Politica medicamentului în România trebuie să aibă în vedere accesul pacienţilor la medicamente, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a subliniat necesitatea unei abordări „sustenabile", astfel încât să nu se mai ajungă în situaţia dispariţiei de pe piaţă a unor molecule.

Foto: Arhivă

Ministrul Sănătăţii a participat online la masa rotundă cu tema „Situaţia medicamentelor în România", organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.

„Politica medicamentului în România trebuie să aibă în vedere în primul rând accesul pacienţilor la medicamente. Aş spune, din punct de vedere al proporţiei, în primul rând la medicamentele generice, pentru că ele reprezintă aproape 80% din consumul de medicamente, dar să existe şi o politică a introducerii de medicamente inovative, care să nu lase România în afara Uniunii Europene. (...) România a fost undeva în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte introducerea de molecule inovative. (...) Din generice, care vă spuneam că reprezintă aproape 80% din consum, cea mai mare parte sunt medicamente până în 50 de lei. (...) Ne preocupă foarte mult şi această politică a medicamentului şi m-aş bucura să existe o abordare în timp sustenabilă, încât să nu mai ajungem în situaţia în care politica medicamentului din România afectează pacienţii prin dispariţia unor molecule pe piaţă", a afirmat Rafila.

El a spus că îşi doreşte ca şi România, prin câteva unităţi de producţie, să dezvolte posibilitatea de a produce substanţe active pentru medicamente generice.

„Contextul european este complicat, pentru că Europa, din cauza unor probleme legate de cost, de poluare şi aşa mai departe, a renunţat să producă substanţele active pentru marea majoritate a medicamentelor care se produc şi se utilizează în Europa. Ele se produc aproape exclusiv în două ţări din Asia: China şi India. Ceea ce a creat o dependenţă care s-a materializat în crize pe continentul european... (...) Mi-aş dori ca şi România, prin câteva unităţi de producţie, să dezvolte posibilitatea de produce substanţe active pentru astfel de medicamente, este vorba despre medicamentele generice, nu de cele originale, încât Europa să îşi regăsească independenţa din acest punct de vedere, pentru că accesul la medicamente reprezintă şi o zonă care ţine de securitatea şi de siguranţa cetăţenilor europeni", a susţinut ministrul.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, Răzvan Mihai Prisada, a afirmat că situaţia la nivel european în ceea ce priveşte medicamentele „este una fără precedent" şi a opinat că se conturează o lipsă cronică a unor produse pentru tratamentul anumitor afecţiuni.

„Situaţia pe care o traversăm pe plan european, implicit şi naţional, aş îndrăzni să spun chiar pe plan mondial, este una - din punctul meu de vedere - fără precedent. Pe de o parte, se conturează o lipsă cronică a unor produse de maximă necesitate pentru tratamentul anumitor afecţiuni. Pe de altă parte, cauzele acestei crize sunt diferite decât cele cu care ne obişnuisem. (...) Este nevoie să gândim o politică mai eficientă a medicamentului în ceea ce priveşte scurtarea acestor timpi, care se întind pe uneori pe sute de zile. Pacienţii români trebuie să aibă acces la medicamente în timpi comparabili cu cei în care au acces la acele medicamente pacienţii din alte ţări europene", a arătat preşedintele ANMDM.

Vicepreşedintele executiv al Academiei de Ştiinţe Medicale, Mircea Beuran, a amintit de faptul că Europa este "dependentă" de substanţe active care se produc în China şi India.

„Se pare că lucrurile nu pot să intre în normal prea curând, întrucât piaţa europeană resimte din plin dispariţia unor produse, aprovizionarea fiind deficitară. (...) De vină, spun specialiştii, ar fi faptul că Europa este dependentă de substanţe active care s-ar produce în China sau India", a spus medicul.