Mărturia unei foste studente la medicină care a mers la prelevări de organe cu avionul groazei: „Ne rugam la Dumnezeu să nu se întâmple nimic!”
0
Aurelia Ion, studenta la medicină care a murit în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni, ştia de la bun început că zboară cu un avion vechi, care prezintă numeroase riscuri. Aşa susţine o fostă studentă la medicină, care a participat la mai multe prelevări de ficat sub coordonarea medicului Radu Zamfir. Tânăra doctoriţă a mers de câteva ori la Oradea cu aceeaşi aeronavă care le-a adus sfârşitul pilotului Adrian Iovan şi Aureliei Ion.
„Întrebarea << Vrei să vii cu noi? >> nu este adresată oricui, mărturiseşte fosta medicinistă. „Şi atunci, deşi cunoşti riscurile şi eşti conştient că avionul este vechi, pentru că ţi se spune deschis, de la bun început, îţi iei inima în dinţi şi mergi. Aşa am făcut şi eu. Mi-a fost frică, recunosc, mai ales că avionul arăta mai prost decât cel cu care făceam eu paraşutism. Nu mi-a zis nimeni că o să ajung la destinaţie. Ne rugam la Dumnezeu să ajungem cu bine, să nu se întâmple nimic. Dar au fost lucruri pe care mi le-am asumat”, a declarat pentru adevarul.ro tânăra.
E alegerea ta, ţi-o asumi
Doar studenţii dedicaţi au o astfel de oportunitate. „Obişnuiam să stau foarte mult în operaţii, petreceam mult timp cu medicii şi, la un moment dat, doctorul Zamfir mi-a spus că există această posibilitate. Să asist în calitate de observator la o prelevare de organe. Nu m-a obligat nimeni să merg şi, dacă refuzi, nu e nicio supărare. E alegerea ta, ţi-o asumi şi, odată cu ea, îţi asumi şi celelalte consecinţe. Avionul acela era sigur în condiţiile româneşti de siguranţă”, a povestit doctoriţa.
Sunt, totuşi, câteva reguli de care puţinii studenţi care au posibilitatea de a participa la o prelevare de organe trebuie să ţină cont. „Spitalul, câtă vreme eşti simplu observator şi nu pui în pericol transplantul, nu are regulamente foarte precise în această privinţă. Faptul că în România transplantul e văzut ca o chestiune futuristă ne face, uneori, să fim avizi de informaţie”, a subliniat tânăra.
Zamfir şi-a asumat răspunderea pentru ceva ce nu putea controla: avionul
Fosta studentă susţine că prelevările la care a asistat au făcut-o să aibă o cu totul altă viziune asupra medicinei. A avut multe de învăţat din această experienţă. În primul rând, a devenit metodică. În al doilea rând, a învăţat să fie riguroasă în tot ceea ce face.
„Operaţia de prelevare este o operaţie de mare risc, dacă atingi ceva, riscul de infecţie este enorm. Or, nimeni nu ia cu el un student în care nu are încredere. Transplantul este foarte scump, implicaţiile morale sunt foarte mari. Din punctul meu de vedere, medicul Radu Zamfir şi-a asumat responsabilitatea pentru ceva ce nu ţinea de el. Şi-a asumat răspunderea pentru ceva ce nu putea să controleze, şi anume avionul”, a mai spus fosta studentă.
Din punctul său de vedere, pentru un viitor medic şi numai să asişti la prelevarea de organe este extrem de util. „Ca student, e nevoie de multă stăpânire de sine când participi la aşa ceva. În plus, munca de echipă este vitală, iar coordonarea trebuie să fie foarte bună. De exemplu, vezi ce înseamnă munca contra cronometru şi cum să îţi păstrezi calmul în situaţii limită. Ba mai mult, o prelevare de organe te ajută să îţi formezi caracterul. Vezi care e puterea unui medic sau a echipei sale de a opri orice semne vitale în corpul donatorului. Am ajuns să văd cu totul altfel medicina”, a precizat rezidenta.
Mi-e teamă că accesul studenţilor ar putea fi redus de acum înainte
Fosta studentă şi colaboratoare a medicului Zamfir spune că telefoanele care anunţă un potenţial donator apar din senin. De fiecare dată când un cineva este implicat într-un accident rutier sau face vreun accident vascular cerebral ori un infarct. „Apar la orice oră. Poate fi după o gardă, când eşti obosit, dar nu ai ce face, mergi, pentru că trebuie să salvezi vieţi. Problema e că nu sunt destui medici. Dacă ar fi suficienţi medici, probabil că noi, studenţii sau rezidenţii, nu am avea şansa să vedem aşa ceva”, a explicat tânăra.
Ea mai spune că se teme că mediatizarea intensă a acestui caz va reduce accesul studenţilor la astfel de proceduri. „Ar fi mare păcat, sunt mulţi studenţi responsabili şi pasionaţi”, a conchis tânăra.
Ştiri pe aceeaşi temă:
Ministrul de Interne, Radu Stroe, a declarat, marţi dimineaţă, întrebat despre dificultăţile de localizare a avionului prăbuşit în Apuseni, că răspunsul poate fi găsit la STS Cluj. În replică, Serviciul de Transmisiuni Speciale susţine că avionul a fost localizat imediat ce a fost primit apelul la 112. Premierul Ponta cere explicaţii. Pe de altă parte, medicii care au preluat victimele accidentului susţin că acestea sunt în stare stabilă.
Chiar înainte de a ateriza forţat, pilotul Adrian Iovan a comunicat cu cei de la turnul de control din Sibiu. Înregistrarea audio poate fi ascultată mai jos. Înregistrarea a fost făcută publică de site-ul publika.md, iar în ea se poate auzi convorbirea dintre pilotul Adrian Iovan, decedat în catastrofa aviatică din Munţii Apuseni şi turnul de control din Sibiu.
Paul Mitu, un fost pilot cunoscut al României, dar şi unul dintre cei care l-au instruit de-a lungul vremii pe Adrian Iovan, spune că nu înţelege de ce salvatorii au ajuns cu ore bune de întârziere în locul în care s-a prăbuşit avionul ieri.
Victimele accidentului aviatic de la Cluj sunt în stare stabilă. Mai mult, medicul Radu Zamfir, cel care a ţinut legătura telefonic cu salvatorii după prăbuşirea aeronavei se întoarce azi în Capitală. Pe de altă parte, Ministerul Apărării Naţionale a informat că tânăra care a murit în accident are 23 de ani, este studentă în anul V, şi în această misiune participa ca voluntar. Rezultatele autopsiei: studenta şi Adrian Iovan au murit de frig.
Pilotul Adrian Iovan, aflat la bordul aparatului de zbor care a aterizat forţat, luni, în Munţii Apuseni, a murit. La câteva minute, rezidenta din acelaşi avion a murit. Avionul, care efectua o cursă medicală de la Bucureşti la Oradea, a forţat aterizarea într-o pădure de la graniţa judeţelor Cluj, Alba şi Bihor. La bord se aflau patru doctori, o rezidentă şi doi piloţi, care urmau să aducă în Bucureşti mai multe organe pentru transplant.
Medicul Valentin Calu, rănit în accidentul aviatic din Munţii Apuseni în care pilotul Adrian Iovan a murit, a sunat-o imediat după prăbuşire pe directoarea medicală a Spitalului Elias, Dana Safta, şi i-a transmis starea în care se află.
Cine a fost Adrian Iovan, pilotul care a murit în tragedia aviatică din Apuseni
Pilotul Adrian Iovan, în vărstă de 54 de ani, cel care a murit luni seară în urma unui accident de avion din Munţii Apuseni, avea la activ zeci de ani de zbor, fiind unul dintre cei mai experimentaţi piloţi din România. Adrian Iovan hotărâse cu mai mulţi ani în urmă să efectueze curse private pentru a-şi suplini veniturile.
Cum a găsit un pădurar epava avionului înaintea autorităţilor
Epava avionului prăbuşit în Munţii Apuseni la graniţa judeţelor Cluj, Alba şi Bihor a fost gasită la altitudinea de 1.600 de metri, după mai bine de cinci ore, de către un pădurar, pe numele său Todea Avrămuţ. Acesta, după ce a identificat locul dezastrului înaintea autorităţilor, a direcţionat şi echipajele de urgenţă pentru a acorda primul ajutor răniţilor.
Un avion a căzut în Munţii Apuseni şi doi oameni au murit, pilotul Adrian Iovan şi o rezidentă. Salvamontişti din mai multe judeţe, echipaje de ambulanţă şi SMURD, pompieri, dar şi sute de localnici au căutat cele şapte persoane aflate la bordul aparatului de zbor prăbuşit în pădure, printre brazi.
Se încarcă comentariile...
