Mănăstirile, loc de tămăduire a sufletelor

Locurile de închinăciune, de smerenie în faţa lui Dumnezeu şi de reculegere în faţa icoanelor şi a florilor nu lipsesc din aceste tărâmuri binecuvântate. Aşa că, după un drum lung şi

Locurile de închinăciune, de smerenie în faţa lui Dumnezeu şi de reculegere în faţa icoanelor şi a florilor nu lipsesc din aceste tărâmuri binecuvântate. Aşa că, după un drum lung şi obositor, merită să urci aleile care duc către mănăstirile Gorjului (pentru că la mai toate intrarea este undeva mai jos, ca să aibă timp omul să se lepede pe drumul care urcă molcom de gândurile necurate), ca să bei apa rece şi limpede ca cristalul de la fântânile din curte şi ca să te dai la poveşti cu maicile, obişnuite de-acum cu turiştii curioşi. Doar patru am reuşit să vizităm în scurta noastră preumblare, însă de mare folos pentru suflet şi învăţătură.

Polovragi
Primul popas a fost la Mănăstirea Polovragi. Maica Tecla ne primeşte cu zâmbet şi lumină, şi ne povesteşte pe îndelete cum a fost ctitorită mănăstirea de Radu Comisul şi Pătru Spătaru, fiii marelui boier Danciu Zamona. Cum a fost înălţată între 1504-1505, dar cum nu exista o atestare a locaşului până în 1629, când intră în posesia banului Craiovei, Pârâianu Milescu. Cum în 1643 Danciu Pârâianu restaurează cu ajutorul domnitorului Matei Basarab biserica, şi aşa ajunge să aibă înfăţişarea de astăzi. Cum Pârâianu închină mănăstirea şi averile Sfântului Scaun din Ierusalim, în 1647, şi cum o răscumpără Constantin Brâncoveanu în 1693 şi încă multe altele. şi mai intrăm şi prin muzeul mănăstirii, unde vedem un Pomelnic al Familiei Brâncoveanu, ceramică de la Cetatea Dacică, Pravila Mare, manuscrise şi icoane în stil brâncovenesc. Să tot iei aminte

Crasna
În drum spre Tismana, la vreo 5 kilometri de Novaci, se află Mănăstirea Complex filantropic Cărpiniş Crasna. Este o mănăstire de maici, sfinţită la 24 iunie 1997, având hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul". Câţiva kilometri mai încolo (nu mulţi), se află mănăstirea de călugări Crasna, cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, şi ctitorită de Marele Pitar Jupân Dumitru Filişanu. Biserica a fost terminată la 1637, şi este construită în stil bizantin. Flori şi aici şi multe albine. Numai 12 călugări slujesc, în această Casă a lui Dumnezeu, zi şi noapte.
Cuviosul Nicodim cel Sfinţit se trage din macedoromâni, şi s-a născut la Prilep, în sudul Serbiei, prin 1320. După ce învaţă carte, se duce în Muntele Athos şi se călugăreşte în Mănăstirea Hilandar. După 1365 vine în ţara Românească şi întemeiază Mănăstirile Vodiţa (1369) şi Tismana (pe la 1377), iar la sud de Dunăre două aşezări monahale, Vratna şi Mânăstiriţa, în Oltenia - Gura Motrului şi Vişina, iar in ţara Haţegului Mănăstirea Prislop.

Tismana
La Tismana, primim de la intrare binecuvântarea Maicii Evloghiia (Cea Binecuvântată). La cei 78 de ani, poartă pe umeri 60 de călugărie E timpul de toacă. Seara se lasă cu răcoare. În stânga, în peretele de stâncă, sus, o intrare străjuită de o cruce: Peştera Sfântului Nicodim. Aici şi-a dus bătrâneţile Sfântul, pe un pătuţ de stâncă, petrecând toată săptămâna în post şi priveghere şi neîncetată rugăciune, şi coborând duminica în mănăstire.

Stiaţi că
* Icoana de la intrarea mănăstirii Polovragi, Acoperitoarea Sfintei Maica Domnului, are povestea ei: se spune că un turc a împuşcat pictura în poala Maicii Domnului, semn care se vede şi astăzi. După ce a făcut o asemenea nelegiuire, turcul a dat să plece, însă la poartă s-a împiedicat şi a murit.
* Prima atestare a Mănăstirii Crasna în documentele interne istorice datează de la jumătatea anului 1846. Sub influenţa bizantină, biserica a fost sfinţită fără să fie pictată, ci numai împodobită cu icoane.
* La Mănăstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat prima şcoală din ţară de caligrafi şi copişti de cărţi bisericeşti, în diverse limbi. El însuşi a caligrafiat şi a miniat un Tetraevanghel, pe pergament, în limba slavonă, pe care l-a terminat în anul 1405. Tetraevanghelul a fost ferecat cu coperţi de argint-aurit şi este cea mai veche carte datată din ţara Românească, aflându-se în prezent la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.