Luminita de la capatul tunelului?
Mai sunt doar trei luni si jumatate pana la sfarsitul anului si Guvernul Nastase poate sa stea linistit in ce priveste atingerea indicatorilor macroeconomici pe care si i-a propus. O privire aruncata
Mai sunt doar trei luni si jumatate pana la sfarsitul anului si Guvernul Nastase poate sa stea linistit in ce priveste atingerea indicatorilor macroeconomici pe care si i-a propus. O privire aruncata pe cifrele comunicate de statistica oficiala ne infatiseaza o Romanie in plina ascensiune economica. In fapt, evolutia din primele 6 luni din 2002, reflectata in oglinda medie a statisticii, arata chiar ca guvernantii au dat dovada de prudenta cand au avansat cifrele initiale de crestere economica si inflatie. Astfel, evolutia Produsului Intern Brut arata ca economia a crescut in primul semestru cu 4,4 la suta, ceea ce intareste probabilitatea ca in acest an tara sa fie din nou vedeta in randul statelor candidate la acest capitol. Ce mai, din punct de vedere statistic, ne intalnim cu o situatie pe care cu 3 ani in urma nici nu o visam. Sunt plusuri acolo unde este de dorit sa fie si minusuri unde trebuie. Sa fi iesit oare economia romaneasca din cercul vicios in care, daca se inregistra o crestere a productiei, atunci o luau razna deficitele in limitele carora nu a reusit sa se pastreze sub nici o forma vreme de ani de zile? Indicatorii par sa dea un raspuns afirmativ, deoarece cresterea economica se inregistreaza pe fondul unor niveluri lunare de export de peste un miliard de dolari si al unei reduceri a deficitului comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Acest punct de vedere este impartasit chiar si de "carcotasii" de la FMI, care au eliberat o data cu transele de imprumut si un certificat de buna purtare Executivului de la Bucuresti, asa ca maine o sa intre si banii de la Banca Mondiala. Rezervele internationale de la BNR au depasit 6 miliarde de dolari si cresc, cresc... Ministrul de Finante, Mihai Tanasescu, traieste perioada de gratie a vietii lui si nu comentam aici cat din decizia organismelor financiare internationale este fundamentata pe criterii economice si cat pe cele politice. La urma urmei, daca tot intram in NATO, era normala si o prima de instalare. De o buna bucata de vreme, nici cresterea preturilor nu mai este ca inainte. Cand te uiti pe "desfasuratorul" pe categorii de produse, alimentare, nealimentare si servicii, publicat de statistica, parca-ti vine sa fugi repede in piata sa verifici la fata locului daca preturile au ramas aproape batute in cap. Nivelurile mititele ale ratei lunare a inflatiei reprezinta cea mai surprinzatoare evolutie. De unde pana mai ieri cosmarul guvernantilor consta in neputinta de a se incadra in tinta anuala de inflatie, este foarte probabil ca in acest an cresterea medie a preturilor din economie sa fie sensibil sub aceasta tinta. Ba, acest fenomen nemaiintalnit ameninta sa afecteze veniturile bugetare proiectate pentru o inflatie de cel putin 20 la suta, ceea ce ar putea sa determine, pentru o pastrare a nivelului deficitului, taieri la capitolul de cheltuieli. Dar asta la nivel de stat, pentru ca unii dintre concetatenii nostri au mai multi bani, intrucat aflam ca este coada la masini straine, vedem ca rasar vile de se-ntorc dupa soare cu tot cu piscina si cresc depunerile in banci. Majoritatea populatiei se intreaba probabil cum este posibil fenomenul cand, potrivit acelorasi statistici oficiale, salariul mediu pe economie abia sare de 100 de dolari, sau cand observa cat de "gospodari" pot fi unii bugetari si ce noroc au ei de mosteniri fabuloase. Cei ce nu cred ca la mijloc este ceva genetic, intrucat nu stim cum se face, dar printre posesorii unor averi veritabile se numara cu precadere politisti, vamesi si sefi de garda financiara, nu au decat sa-si intinda indicatorii macro pe paine. Exista desigur si explicatia unei economii subterane, inca si mai infloritoare, dar ce sa faca guvernantii daca e subterana si nu se vede neam? De fapt, unii s-ar putea sa se-ntrebe daca economia asta care arata asa de bine in statistici este doar rodul calitatii deosebite a guvernarii sau si populatia are, in majoritate, un merit. Fara indoiala, cel putin in ceea ce priveste inflatia este clar ca preturile au fost tinute sub control prin dijmuirea bugetului populatiei de tarifele la utilitati. Cum ar fi putut comerciantii sa majoreze preturile in piata cand prin buzunare bate vantul dupa plata intretinerii, curentului si telefonului? Si totusi, nu putem sa nu ne intrebam, cu tematoare speranta: sa fie aceasta luminita de la capatul tunelului?




















































