Locuinţe moderne construite în copaci

Un grup de cercetători din Statele Unite şi din Israel susţin că pământenii şi-ar putea reface modul de viaţă doar schimbând arhitectura caselor. Combinând arta de a creşte copaci

Un grup de cercetători din Statele Unite şi din Israel susţin că pământenii şi-ar putea reface modul de viaţă doar schimbând arhitectura caselor.

Combinând arta de a creşte copaci cu rădăcini aeriene şi tehnica de a construi locuinţe eficiente energetic se pot obţine case vii, care se hrănesc cu resturile organice ale oamenilor care locuiesc în ele.

Secretul este folosirea ultimelor descoperiri din domeniul silviculturii, şi anume aeroponica, metoda de a cultiva plante fără a avea la dispoziţie un sol adecvat.

Suportul tehnic va fi oferit de cercetătorii de la Institutul din Massachusetts. Proiectul acestora prevede locuinţe în forme circulare, propice împletirii rădăcinilor.

Fiecare casă va avea panouri solare şi câte o minicentrală de producere şi ardere a hidrogenului.

Un nou concept arhitectural propune construirea locuinţelor la adăpostul copacilor, în scopul reducerii consumurilor. Energia va fi asigurată de panouri solare şi centrale minieoliene

Rădăcinile aeriene ale copacilor ar putea înveli clădirile, ferindu-le de cutremure şi intemperii. Oamenii le-ar oferi arborilor hrana şi apa necesare vieţii.

Pământenii îşi pot reface modul de viaţă doar schimbând arhitectura caselor, susţine un grup de cercetători din Israel şi Statele Unite. Combinând arta de a creşte copaci cu rădăcini aeriene şi tehnica de a construi locuinţe eficiente energetic, se pot obţine case vii, care se hrănesc cu resturile organice ale oamenilor ce locuiesc în ele.

Energie eoliană şi solară

Încălzirea globală împinge omenirea spre soluţii extreme. Arhitecţii proiectează case în peşteri, pe jumătate îngropate în pământ sau plutitoare pe ape. Toate îşi produc curentul electric necesar cu ajutorul panourilor solare, cu turbine eoliene sau folosind hidrogenul lichid. Scopul acestor eforturi este reducerea consumurilor de combustibili fosili, întrucât e deja limpede că folosirea acestora costă şi poluează prea mult.

Niciuna dintre noile locuinţe nu se compară însă cu o cabană confortabilă construită la marginea pădurii. Tânjind după modul de viaţă al bunicilor, mai mulţi cercetători de la Universitatea din Tel Aviv consideră că prin plantarea unor arbori cu rădăcini aeriene lângă o vilă modernă din oraş, în cel mult zece ani, se poate obţine o locuinţă similară celor amplasate în mijlocul naturii.

Secretul este folosirea ultimelor descoperiri din domeniul silviculturii, şi anume aeroponica, metoda de a cultiva plante fără a avea la dispoziţie un sol adecvat. Câteva specii de cedru şi stejar au fost adaptate pentru soluri pietroase şi rădăcinile lor aeriene pot fi determinate să învelească locuinţele, oferindu-le
astfel o protecţie durabilă.

Structuri mai rezistente decât zidurile

Profesorul Gordon Glaze, de la Universitatea din Tel Aviv, împreună cu doi dintre asistenţii săi, Yael Stav şi Yaniv Naftaly, dar şi cu mai multe generaţii de studenţi, au studiat timp de zece ani metodele prin care arborii de esenţă tare ar putea creşte pe soluri pietroase.

"Ideea de a înveli casele cu rădăcinile aeriene ale copacilor mi-a venit după ce unul dintre cedrii studiaţi în laboratorul de aeroponică a învelit cu rădăcinile sale o cutie de scule", îşi aminteşte Glaze. Containerul nu a fost deformat, întrucât rădăcinile au rămas suple şi elastice, chiar dacă arborii au acum mai bine de zece ani. Rădăcinile au creat o structură împletită care este mai rezistentă la intemperii decât zidurile construite de oameni.

Aeroponica şi realizările ei

Primele cercetări privind creşterea plantelor fără sol, cu rădăcinile în apă (hidroponica) sau în aer (aeroponica) au fost întreprinse de NASA, în scopul adaptării plantelor pe navele spaţiale.

Aparatele aeroponice susţin plantele cu rădăcinile suspendate în aer, oferindu-le un surplus de oxigen, care stimulează creşterea. Apa şi substanţele nutritive vin sub formă de vapori, fiind împrăştiate printre rădăcini cu ajutorul unui spray.

Secretul aeroponicii este împrăştierea soluţiei apă/nutrient. Diametrul picăturilor trebuie să fie cuprins între 5 şi 50 de microni. NASA a dezvoltat materiale speciale care nu permit depunerea de piatră pe vârful spray-ului.

Dintre arborii testaţi aeroponic, cedrul rezistă cel mai bine la umiditate, iar mirosul lui îndepărtează moliile. Lemnul de cedru a fost folosit la construirea Templului lui Solomon, întrucât înţelepţii spuneau că nu va putrezi şi va rezista peste 1.000 de ani.

Apa menajeră întreţine copacul

Eficienţa energetică nefiind un punct forte al cercetătorilor silvicultori, pentru partea tehnică a viitoarelor construcţii a fost solicitat ajutorul unor specialişti în instalaţii şi termodinamică de la Massachusetts Institute of Technology.

Proiectul, numit Plantware, prevede ca locuinţele viitorului să aibă forme circulare, mai propice împletirii rădăcinilor. Toate resturile organice vor fi transformate în compost, iar dejecţiile umane vor avea un circuit separat, urmând să devină, după descompunere, îngrăşăminte pentru copac.

Apa cu săpun sau detergent va fi complet filtrată înainte de a fi redată copacului, iar substanţele chimice periculoase vor fi incinerate şi vor fi încorporate în materiale de construcţie.

Transfer minim de căldură

Fiecare casă va avea panouri solare şi câte o minicentrală de producere şi ardere a hidrogenului, care se va acumula prin descompunerea apei în zilele însorite şi se va folosi drept combustibil când cerul va fi înnorat. În zonele cu sol fertil, care permite şi creşterea unor rădăcini normale, copacul poate fi stimulat să crească înalt şi solid, iar pe el se poate amplasa o reţea de minieoliene, oferind un surplus de energie locuinţei.

Conceptul presupune folosirea unei cantităţi minime de curent electric pentru menţinerea unei temperaturi plăcute în interiorul casei. Zidurile elastice şi rezistente la transferul de căldură vor fi dublate de stratul viu format din rădăcini, crengi şi frunze, care vor feri casa de căldura excesivă a soarelui în timpul verii, dar şi de crivăţul din timpul iernii. Locuinţa va "creşte" împreună cu familia, urmând să ajungă la eficienţă maximă cam după zece ani.