"Legal, la SIE, încă nu poate fi numit un director"

Fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, analizează într-un interviu în exclusivitate pentru Adevărul situaţia numirii directorilor SRI şi SIE, cât şi alegerea între militari şi civili la

Fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, analizează într-un interviu în exclusivitate pentru Adevărul situaţia numirii directorilor SRI şi SIE, cât şi alegerea între militari şi civili la vârful acestora.
- Care credeţi că vor fi propunerile preşedintelui Băsescu în cazul conducerilor SRI şi SIE?
- Cred că trebuie să privim cele două iniţiative în mod distinct. În cazul SIE, în momentul de faţă, preşedintele Băsescu se află în imposibilitatea de a propune spre validare un director. Asta pentru că vechea, dar în vigoare, lege a SIE prevede că directorul Serviciului să fie propus de preşedinte şi aprobat de CSAT, pe când noua Constituţie obligă votarea propunerii preşedintelui în plenul parlamentului, la fel ca şi directorul SRI. Este clar că până când noua lege a Serviciului de Informaţii Externe, care de data asta trebuie să fie în concordanţă cu Constituţia, nu va fi votată în parlament şi promulgată de preşedinte, un alt director nu poate fi investit.
- La SRI care credeţi că va fi alegerea?
- În cazul noului director al SRI avem două posibilităţi. Ori este din interiorul SRI, adică militar; sau este civil, din afara instituţiilor militare. Dacă ar fi să privim cu atenţie sondajele de opinie, românii consideră Biserica şi Armata cele mai de încredere instituţii publice, considerând sistemul militar un aparat riguros, corect, ordonat şi disciplinat. Desigur, un capital suplimentar de simpatie şi imagine pozitivă în ochii votanţilor, pentru cel care propune, ar fi alegerea dacă nu a unui preot, fapt neplauzibil, atunci a unui militar de carieră...
- Asta e percepţia pe plan intern, dar pe plan extern o astfel de variantă cum ar fi primită?
- Dacă aşa stau lucrurile pe plan intern, nu la fel se văd acestea din afara graniţelor României. Începând din 92-'93 a existat o adevărată campanie externă pentru a convinge autorităţile române să accepte şi să introducă controlul civil asupra structurilor militare. Schimbările s-au făcut în timp şi ele sunt considerate atât de instituţiile europene, cât şi de cele nord-americane ireversibile. Pentru foarte mulţi observatori politici şi militari externi, şi nu numai pentru ei, să propui în acest moment ofiţeri la comanda serviciilor de informaţii, după ce normele de democraţie şi stabilitate reală, cerute României, au fost acceptate şi îndeplinite, ar fi să ne întoarcem la situaţia de acum 16 ani.
- Şi atunci ce soluţie vedeţi?
- Cred că ar fi normal ca drumul pe care s-a angajat întreaga clasă politică românească de a demilitariza unele structuri militare sau de a le supune unui control civil real să continue. Ar fi un semnal politic important pe plan extern acum, când România este gata pentru aderare la Uniunea Europeană, şi un gest de seriozitate în faţa aliaţilor NATO.