Lectia latino-americana

Grava criza care afecteaza mai multe tari din America Latina ar trebui sa constituie un puternic semnal de alarma pentru guvernul Nastase. Ceea ce se petrece acum in Argentina, Brazilia sau Uruguay se

Grava criza care afecteaza mai multe tari din America Latina ar trebui sa constituie un puternic semnal de alarma pentru guvernul Nastase. Ceea ce se petrece acum in Argentina, Brazilia sau Uruguay se poate intampla oricand si in Romania, ai carei guvernanti refuza sa inteleaga ca mecanismele monetare si fiscale nu pot inlocui reformele structurale in economie. Ani de-a randul, Argentina a fost data ca exemplu de reusita economica prin intermediul Consiliului monetar. Astazi, presedintele Argentinei, Eduardo Duhalde, declara ca "modelul economic" pe care tara sa l-a adoptat la inceputul anilor '90 "s-a prabusit". Administratia Bush acorda direct si nu prin intermediul institutiilor financiare internationale un imprumut de 1,5 miliarde $ pentru a veni in sprijinul Uruguayului aflat in grave dificultati economice. Stirea a parvenit pe fundalul anuntului ca parlamentul din Uruguay a adoptat o lege prin care se blocheaza pe timp de trei ani conturile in dolari la cele doua banci de stat din tara. Masura s-a impus ca urmare a retragerilor masive de valuta, respectiv dolari, din ultimele zile. Panica starnita datorita faptului ca guvernul a ordonat saptamana trecuta ca bancile sa-si sisteze platile, pentru a impiedica astfel retragerea depunerilor care riscau sa le lase fara lichiditati, si-a gasit expresia in cursul saptamanii trecute in mari demonstratii de protest si jafuri, inclusiv pe strazile capitalei, Montevideo. Muncitorii au declarat greva generala, in vreme ce protestatarii aruncau cu pietre in magazinele alimentare si patrundeau cu forta in interiorul lor, jefuind tot ce le cadea sub mana. Zeci de persoane purtand pe cap saci de plastic, pentru a nu fi recunoscute, au golit rafturile unui supermarket, strigand: "Furam ca sa avem ce manca", lozinca preluata de numerosi alti demonstranti. Pe acest fundal, ministrul de Finante american, Paul O'Neill, intreprinde un turneu de urgenta in zona, intrucat exista pericolul real ca primejdia unui colaps financiar sa se extinda asupra intregului continent. Washington Post recurge chiar la o comparatie cu cele petrecute la Cernobal. Un sir intreg de tari latino-americane, scrie ziarul, sunt prada a ceea ce poate fi descris ca fiind cea mai grava criza economica regionala din ultimele doua decenii, ceea ce da nastere temerilor unei reeditari a prabusirii financiare de la inceputul anilor '80. Criza care, potrivit analistilor economici, ar fi trebuit sa fie localizata in Argentina, victima, cu peste 6 luni in urma, a unei dezagregari financiare de tip Cernobal, este pe punctul de a se propaga si in Brazilia, si Paraguay. Ea ameninta sa inghita in vartejul ei si alte economii instabile, cum ar fi cele ale Boliviei si Venezuelei, unde se prevad grave recesiuni in cursul acestui an. Nici in Peru, Ecuador si Columbia situatia nu se prezinta mai roz. Exista temeri ca Brazilia nu-si va achita serviciul la imensa datorie de 250 miliarde de dolari a tarii daca stanga va castiga alegerile prezidentiale din octombrie. S-a creat, afirma BBC, "un adevarat cerc vicios". Desi s-au produs in momente diferite, crizele din Argentina, Brazilia si Uruguay au un numitor comun. Toate cele trei tari latino-americane au recurs la acelasi "model economic". Nici una n-a reusit sa evite catastrofa, deoarece sistemul cursului de schimb fix nu poate functiona decat daca moneda nationala si deviza de care este legata nu se indeparteaza prea mult una de alta. Altfel spus, numai daca cei ce se leaga de dolar sau de euro vor lucra la fel de eficient ca americanii sau nemtii. In caz contrar, astfel de experimente se pot incheia in prapastie. Romania nu se afla inca in situatia tarilor latino-americane, dar poate ajunge in pragul dezastrului financiar. Pentru ca, degeaba isi face guvernul "temele" (trage in jos inflatia si somajul, tine sub control deficitele bugetare si de cont curent), economia romaneasca n-a suferit schimbari structurale semnificative dupa 1989. Un indiciu este si actuala avalansa de scumpiri, de cresteri aberante de impozite si taxe. Restructurarea intreprinderilor, de care vorbesc guvernantii, nu este deci reala. Se umbla doar la preturi si la dari, care cresc pentru a acoperi pierderile celor ineficienti. Cand nici astfel de practici nu fac fata "foametei" de bani din economie, se da fuga la bancile straine. Romania a fost in 1999 la un pas de un infarct financiar de genul celui sud-american. Numai prudenta Bancii Nationale, care a acumulat o rezerva valutara consistenta, a impiedicat intrarea tarii in incetare de plati. Crizele din America Latina explica in buna masura de ce FMI este ingrijorat de Romania. Oricat de mult reduci inflatia sau deficitul extern, astfel de performante nu sunt de durata daca nu se sprijina pe reforme care sa sporeasca eficienta intreprinderilor. Bulgaria a adus inflatia, cu ajutorul Consiliului monetar, aproape de zero, dar in absenta unor reforme structurale in economie preturile au inceput sa prinda din nou aripi. Si in Romania, tendintele pozitive din economie risca sa se estompeze, daca guvernul nu va face ceea ce "n-a facut pana acum", cum se exprima un reprezentant al FMI. Premierul Nastase are dreptate cand spune ca reformele in economie sunt dureroase pe plan social. Dar greseste cand nu tine seama ca devin insuportabile si generatoare de violente daca intarzie. Uruguayenii saraci si infometati jefuiesc magazinele nu pentru ca s-au facut prea multe reforme, ci pentru ca nu s-au facut mai deloc. Daca guvernantii nostri vor continua sa creada ca cu cativa lei la intretinere sau cu niste prapadite de economate vor putea frana sporirea tensiunilor sociale, viitorul e sumbru.