Video Lalea-unicat în lume, înflorită în Clisura Dunării. Amenda pentru distrugerea ei este uriașă VIDEO

În fiecare an, de la sfârșitul lunii martie și până în luna mai, o floare unică în lume înflorește în România - Laleaua de Cazane. Firava plantă colorează în galben abrupturile stâncoase ale spectaculosului Defileu al Europei, doar pe malul românesc al Dunării.

Singurul loc unde poate fi găsită Laleaua galbenă de stâncă, după cum mai este cunoscută „Tulipa hungarica”, este Rezervația Cazanele Mari - Cazanele Mici din Parcul Natural Porțile de Fier (VEZI VIDEO), unde poate fi admirată doar de pe ambarcațiune.

Laleaua de Cazane a devenit astfel un obiectiv turistic tot mai apreciat, aproximativ 6.000 de exemplare putând fi observate pe stâncile verticale, în fiecare an, potrivit reprezentanților Parcului Natural Porțile de Fier. Iar numărul este în creștere, spun oamenii locului.

Conform biologului Amalia Dumbravă, arealul său de distribuție începe cu zona intrării în Cazanele Mari, respectiv Golful Dubova, până în apropiere de Peștera Ponicova (alte surse menționează Grota Veterani) - cea mai mare din Clisura Dunării, alcătuită din trei galerii etajate, în lungime de 1,7 km.

Crește până la 300 de metri altitudine, în general între 100 și 200 de metri, pe o distanță de aproximativ jumătate de kilometru. În trecut, se întâlnea și pe Platoul Ciucarului Mare, de unde a dispărut din cauza recoltării masive de către oameni, dar și pe malul sârbesc.

Grație interesului turiștilor de a vedea această floare, cererea pentru croaziere pe Dunăre și cazare în zonă este crescută în această perioadă, multe dintre pensiuni având un grad de ocupare de 100% în weekend-uri.

→

Imaginea 1/11: Laleaua galbenă de Cazane planta unică din Clisura Dunării Foto Romsilva Parcul Natural Porțile de Fier

Legendele Lalelei de Cazane

În 1882(4), botanistul de origine maghiară Vincze von Borbás publica, pentru prima dată, în „Foaia Asociațiunii Transilvania”, ce apărea pe atunci în Sibiu, un material despre această floare denumind-o „Tulipa hungarica”. Și tot el pomenea despre una dintre legendele care circula în jurul acestei plante, potrivit căreia o fetiță alungată de acasă de către mama ei vitregă a ajuns într-o zonă sălbatică, de pe malul Dunării și a plâns atât de mult încât lacrimile ei s-au transformat în lujeri de lalea galbenă.

O altă legendă vorbește despre o fată de păstor care păștea oile pe Ciucarul Mare și care s-a îndrăgostit de un cioban. Pentru că părinții nu au lăsat-o să se căsătorească, s-a aruncat în Dunăre. În căderea de pe stânci s-au tot rupt bucăți din hainele ei galbene care mai apoi s-au preschimbat în lalele, în amintirea ei.

Doi ani mai târziu, de la publicarea materialului în ziarul sibian, un savant sârb o descoperea în Cazanele Mari sârbești și i-a dat numele de Laleaua Đerdap, după denumirea sârbească a Cheilor Porțile de Fier de pe Dunăre, Defileul Derdap. Dar a dispărut de aici definitiv de la mijlocul secolului al XX-lea. Se dorește reintroducerea ei cu ajutorul unor experți ai Parcului Național Porțile de Fier din România.  

Este considerată cel mai remarcabil element floristic din Defileul Porțile de Fier, fiind o emblemă a Cazanelor Dunării. Au fost realizate și analize genetice pentru a se demonstra că este o specie de sine stătătoare. Potrivit rangerilor Parcului Natural Porțile de Fier, habitatul în care trăiește Laleaua de Cazane are legătură cu poziționarea sa față de soare.

Laleaua bănățeană, o subspecie a Lalelei galbene de stâncă

Există mai multe subspecii ale Lalelei galbene de Cazane, printre care Laleaua bănățeană - „Tulipa hungarica undulatifolia” (Tulipa hungarica ssp.undulatifolia) - care, potrivit specialiștilor Romsilva - Parcul Național Porțile de Fier, înflorește în aceeași perioadă în Rezervația Naturală Valea Oglănicului, „într-un număr destul de mic, dar care se menține de la an la an”.

Și aceasta, de asemenea, este unicat. „Laleaua de Banat este o specie strict protejată și unicat în lume, iar starea ei de conservare este nefavorabilă, necesită măsuri speciale de conservare, atât in-situ, pe cât posibil şi ex-situ și colegii noștri de la administrația Parcului Natural Porțile de Fier o monitorizează anual”, spun specialiștii. Se preconizează că și aceasta va fi desemnată specie de sine stătătoare.

Unele dintre cele mai scumpe lalele din lume, în România

Atent monitorizată este și Laleaua de Cazane. Laleaua galbenă de stâncă este protejată prin Convenția de la Berna din 19 septembrie 1979 și prin Ordonanța de Urgență nr. 57/2007, și se află pe lista roșie a IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii - listă creată în 1964. Aceasta reprezintă inventarul cel mai complet al stării de conservare a speciilor de animale și plante, fiind cel mai bun indicator al stării biodiversității mondiale. Distrugerea sa, sub orice formă, se pedepsește cu amendă de până la 15.000 de lei.

Laleaua de Cazane este una dintre speciile de flori unice la nivel european sau mondial din țara noastră. Pe aceeași listă se află și nuferii termali care cresc în Lacul Ochiu Mare din Bihor, dar și o altă specie de lalea - Laleaua pestriță, întâlnită în zonele umede din județele: Bistrița Năsăud, Gorj, Cluj, Timiș, Brașov, Botoșani, Vaslui, Suceava. Fritillaria meleagris este declarată, de asemenea, monument al naturii, fiind protejată de specialiștii Romsilva. 

Ce se mai poate vizita în Clisura Dunării

Parcul Natural Porțile de Fier, denumit pe bună dreptate cel mai mare muzeu naturalist și arheologic din Europa, în suprafață totală de 115.656 de hectare, din care peste 75.000 de hectare sunt păduri, reprezintă unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, fiind situat în sud-vestul României, în județele Caraș Severin și Mehedinți. Este considerat „unul dintre cele mai spectaculoase parcuri din punct de vedere al biodiversității, al diversității geologice, dar și al vestigiilor istorice”, potrivit specialiștilor parcului.

Cazanele Mari, unde se găsește Laleaua galbenă de stâncă, au o lungime de aproximativ nouă kilometri. Tot aici, în apropierea Golfului Mraconia, se află și Chipul lui Decebal săpat în stâncă, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa (55 metri înălțime și 25 metri lățime).

Pe lângă peisajele de o frumusețe rară, în zonă pot fi admirate și: Tabula Traiana - Masa lui Traian care face parte din ansamblul monumentelor romane de pe drumul roman prin Porțile de Fier, cioplită de asemenea în stâncă, în formă dreptunghiulară, și însoțită de un text în limba latină, dedicat împăratului Traian; Cazanele Mici, Mânăstirea Mraconia, versantul Ciucarul Mare plin de lalele în luna aprilie, Grota Veterani și Peştera Ponicova.

Ele pot fi vizitate doar pe calea apei, cu o ambarcațiune (cu unele excepții). Programul croazierelor pe Dunăre se stabilește pe bază de rezervare, pentru fiecare grup în parte, în funcție de solicitări. Cert este că primăvara Cazanele și Clisura îmbracă straie de sărbătoare și devin „instagramabile”.