Turism în Ţinutul lui Dumnezeu: Cazanele Dunării, Chipul lui Decebal și minunile din Ponoarele FOTO VIDEO
0De la Clisura Dunării la Chipul lui Decebal, de la Podul lui Traian la Podul lui Dumnezeu, de la Câmpul de lapiezuri la Pădurea de liliac - iată o parte dintre minunile turistice de la marginea României.
Ținuturile din Mehedinți (VEZI VIDEO și GALERIA FOTO) ascund o fabuloasă istorie, dar și comori naturale de nebănuit, unele unice în lume. Cele mai vechi urme arheologice, descoperite în Peștera lui Climente, de la Dubova, din Cazanele Dunării, datează de mai bine de 14.000 de ani. În urmă cu aproximativ 2.000 de ani, pentru cucerirea Daciei, aici a fost realizată cea mai îndrăzneață lucrare de inginerie romană – Podul lui Traian peste Dunăre, de către arhitectul Apolodor din Damasc. La vremea respectivă, podul care lega Imperiul Roman de Dacia avea mai bine de un kilometru lungime și nu mai puțin de 12 metri lăţime. Și astăzi mai dăinuie ruinele acestuia pe cele două maluri ale Dunării: românesc și sârbesc. Drobeta, cunoscută pe vremuri ca Banatul Severinului, a luat naștere chiar lângă castrul de piatră construit altădată de romani.
Deși este disputat de două regiuni istorice, Oltenia și Banat, Mehedinți face parte de secole din zona de sud a țării, fiind amplasat în cel mai vestic punct al său, la granița cu două țări: Serbia și Bulgaria. Județul are o ofertă turistică fabuloasă, fiind un adevărat „colț de rai”.
Atracții unice în Europa
Dincolo însă de fascinanta sa istorie, natura în mod special a fost extrem de generoasă cu acest județ, deși potențialul său turistic nu este exploatat la adevărata sa valoare.
Primul lucru care-ți vine în minte când spui turism în Mehedinți este Defileul Dunării cu cea mai uluitoare parte a sa – celebrele „Cazane“ în care marele fluviu „fierbe“ la intrarea pe teritoriul românesc. Și, bineînțeles, Porțile de Fier, sistemul hidroenergetic și de navigație unic în România și printre cele mai mari din Europa.
Cine nu a auzit de Drobeta Turnu Severin sau de Orșova? Mărturie a civilizației romane, reședința de județ reprezintă un bun reper pentru o călătorie prin timp și spațiu. Megaconstrucțiile hidrocentralelor Porțile de Fier I și II, a căror energie este exploatată alături de vecinii sârbi, reprezintă unul dintre cele mai vânate obiective turistice al acestui oraș.
Cea mai mare lucrare hidroenergetică de pe Dunăre, dar și din România, printre cele mai mari din Europa, a fost construită între 1964 și 1972, prin inundarea a zeci de localități (10 pe malul românesc și 7 pe malul sârbesc), a celebrei insule Ada Kaleh – deși era decretată monument istoric –, a unor terenuri, șosele și căi ferate, pentru a face loc uriașului lac de aproximativ 2.300 de miliarde de metri cubi. Muzeul Porțile de Fier I deschis în 1976, dedicat istoriei imensului complex, expune pe lângă cele șase uriașe turbine Kaplan din Sala Turbinelor și o moară de apă, dar și lucrări de etnologie și artă populară.
Podul lui Traian, minunea ingineriei romane
Pe terenul muzeului se află piciorul podului realizat la ordinul Împăratului Traian, într-o stare destul de avansată de degradare. Piciorul podului construit de Apolodor din Damasc între cele două războaie cu dacii, termele – singurele vestigii –, alături de fundațiile fostelor clădiri de piatră care au mai rămas din vechiul castru al cărui scop a fost de a apăra podul peste Dunăre și amfiteatrul roman reprezintă, mai ales pentru pasionații de istorie, un portal spre trecut, spre o lume de mult apusă, dar încă fascinantă. Imagini cu amfiteatrul de altădată s-au păstrat până în zilele noastre pe Columna lui Traian din Roma.
În Drobeta-Turnu Severin se află și ruinele cetății medievale a Severinului, construită între secolele XII-XV, de către Cavalerii Ioaniți, ca punct strategic de apărare a maghiarilor care stăpâneau așezarea la acea vreme împotriva invaziilor bulgarilor și de control asupra trecătorii din zona Porțile de Fier. Avea să fie mai apoi cucerită de către Suleyman Magnificul după capturarea Belgradului. Acum este renovată și introdusă în circuitul turistic, fiind unul dintre cele mai interesante atracții din oraș.
Cu aer catalan
Turnul de Apă al fostei fabrici ridicate în primul deceniu al secolului trecut a devenit astăzi un remarcabil monument istoric restaurat și rebotezat sub denumirea de Castelul Artelor. Clădirea găzduiește un centru de informare turistică și un centru cultural dedicat expozițiilor de tot soiul, iar ultimul etaj oferă o superbă panoramă asupra orașului și a Dunării. Palatul Culturii „Teodor Costescu“, înscris pe lista monumentelor protejate UNESCO, este sediul centrului cultural al municipiului Drobeta-Turnu Severin, o casă a expozițiilor, atelierelor, spectacolelor de teatru, serilor de film și a altor evenimente culturale.
Amplasată chiar în fața Palatului se află Fântâna Cinetică „Hora de la Bălăcița“, o versiune autohtonă a celebrei Font Màgica – Fântâna Magică din Barcelona –, ce oferă trecătorilor de mai bine de patru decenii spectacole de sunet, lumină și culoare, grație sculptorului Constantin Lucaci, considerat al doilea Brâncuși al României.
Defileul și cele 18 rezervații
Unul dintre cele mai mari parcuri din țara noastră, cu o suprafață de peste 100.000 de hectare, Parcul Natural Porțile de Fier, care se împarte între Mehedinți și Caraș-Severin, reunește sub cupola sa 18 rezervații. Cea mai mare parte a sa se află în Defileul Dunării sau Clisura Dunării. Aici Munții Banatului se întâlnesc cu cei ai Almăjului și Locvei, apoi cu Munții Mehedinți, ca mai apoi să continue cu Podișul Mehedinți. Spectacolul unic oferit de natură începe în Mehedinți în Defileul Dunării cu ale sale golfuri și cazane, pe o lungime de 134 de kilometri, care fascinează turiștii de pretutindeni.
O uluitoare priveliște asupra Defileului Dunării și a Lacului de acumulare Porțile de Fier I se dezvăluie călătorilor de pe traseele montane ale parcului natural alături de impresionantele sale floră și faună, printre care specii precum pinul negru, țestoasa de uscat, lupul, viezurele, egreta şi vipera cu corn.
Laleaua de Cazane, 15.000 de lei firul
Stâncile care străjuiesc Cazanele Dunării prind viață în fiecare primăvară odată cu vegetația. Aici se găsește o plantă unică în lume, fiind singurul loc în care crește pe stânci, cunoscută drept Laleaua galbenă de Cazane. Amenda pentru ruperea ei este uriașă, fapt ce o face să fie cea mai scumpă lalea, cel puțin din țara noastră: 15.000 de lei firul. Potrivit legendelor, laleaua galbenă ar fi apărut din lacrimile unei copile care s-a rătăcit în zonă sau din fâșiile rochiei galbene ale unei tinere care s-a aruncat de pe stânci pentru că părinții nu i-au permis să fie împreună cu persoana iubită.
Rezervația naturală celebră cunoscută sub denumirea de Cazanele Mari și Cazanele Mici reprezintă unul dintre cele mai frumoase locuri din România, o zonă în care Dunărea creează un peisaj fantastic pe o suprafață de aproximativ 215 hectare, cu peșteri și avene în care se ascund nenumărate specii protejate, precum fagul de Crimeea, alunul turcesc, dihorul pestriț, broasca dalmatică, scorpionul, salamandra etc.
Decebal străjuiește de la înălțime
Apele celui de-al doilea fluviu al Europei au săpat aici peste șapte kilometri în calcare dând naștere Cazanelor Mari, din Dubova, ce ascund Peșterile Ponicova și Veterani, și Cazanelor Mici cu frumoasa vale a Mraconiei și monumentul unicat pe continent. Cazanele deschid practic poarta spre impunătorul chip al regelui dac Decebal – cea mai mare sculptură în piatră din Europa, înaltă de 55 de metri și lată de 25 de metri.
Comparativ cu o altă statuie mult mai celebră, cea a Libertății din New York, este cu nouă metri mai înaltă, dacă nu se ține cont și de piedestalul acesteia. Opera sculptorului Florin Cotarcea și a echipei sale de 11 alpiniști, de la marginea Golfului Mraconia, între Eșelnița și Dubova, își datorează existența miliardarului român Iosif Constantin Drăgan care a finanțat-o cu peste un milion de dolari, fiind realizată între 1994 şi 2004. Poate fi admirată atât de pe DN57, cât și în timpul unei plimbări cu vaporașul sau cu barca pe Dunăre.
Pe celălalt mal, cel sârbesc, la ieșirea din Cazanele Mici, se poate vedea „Tabula Traiana“, placa memorială ridicată de Împăratul Traian pentru a celebra cucerirea Daciei.
Mănăstirea de sub ape și turismul ecumenic
După statuia în piatră cu chipul lui Decebal, într-un cadru natural de excepție, pe marginea DN57, chiar deasupra Dunării se înalță Mănăstirea Mraconia, ridicată pe locul unui punct de observație și dirijare a navelor, în memoria unui vechi lăcaș de cult care exista aici în secolul al XV-lea, fiind reclădit mai apoi în 1523. Doar că mănăstirea inițială a avut o istorie zbuciumată, fiind distrusă de mai multe ori, inclusiv în timpul Războiului ruso-austro-turc, la finele secolului al XVIII-lea, apoi refăcută, pentru ca în final să fie demolată, iar ruinele sale să fie inundate de apele Dunării odată cu construirea Hidrocentralelor Porțile de Fier. Abia după 1989 s-a decis reconstrucția Mănăstirii Mraconia, în apropierea mănăstirii de sub ape, într-o zonă mai înaltă cunoscută sub denumirea „La balon“, fiind confundată astăzi deseori cu vechiul lăcaș de cult.
Misterele peșterilor din Cazane
Tot în zona La Cazane din Clisura Dunării, Peșterile Ponicova și Veterani fac deliciul amatorilor de speologie. Ponicova sau Peștera Liliecilor, cea mai mare dintre peșteri, este formată din mai multe galerii, amplasate pe două niveluri, care au o lungime de aproximativ 1,7 kilometri. Intrarea se poate face fie de la nivelul Dunării, cu barca, printr-o deschidere largă care continuă pe o distanță de 500 de metri sub Masivul Ciucaru Mare, fie prin munte, pe la nivelul inferior. Sala Stâlpilor se află în cea mai spectaculoasă galerie a sa, Galeria Concreționară, a cărei înălțime este de 32 de metri. Poate fi vizitată doar cu echipament adecvat.
La Peștera Veterani, aflată tot sub Masivul Ciucaru Mare, se ajunge doar pe calea apei. Intrarea, aproape de mal, este accesibilă grație unui ponton înclinat din lemn. În jurul acestei peșteri circulă nenumărate legende. Arheologii au găsit însă dovezi că dacii o considerau Sanctuarul lui Zamolxis, loc pentru jertfe, pe altarul căruia cădea o lumină ce intra printr-o fereastră rotundă.
Multă vreme a reprezentat un excelent punct de observare a navelor care treceau pe fluviu, motiv pentru care a fost intens disputată, fiind refortificată chiar de către generalul italian de la care a preluat numele, în secolul al XVII-lea. Pe vremuri aici erau închiși prizonierii turci care au lăsat în urmă un puț care a rezistat până în zilele noastre.
Patrimoniu în pericol
În aval de Hidrocentrala Porțile de Fier, între cele două maluri, există o limbă de pământ de 55 de hectare, un loc în care s-au găsit urme din perioada neolitică. Obiectivele turistice ale fostei insule Ada Kaleh au fost mutate aici, Insula Șimian devenind astfel un muzeu în aer liber lăsat însă la cheremul naturii, motiv pentru care se află într-o stare avansată de degradare.
Fascinanta Insulă Ada Kaleh, mai exact cetatea ei habsburgică, a reprezentat una dintre cele mai importante fortificații de acest tip din Europa secolului al XVIII-lea. Uimitorul paradis musulman din mijlocul Dunării, locuit secole la rând de turci, scutit de impozit, în care se vindeau tutun și multe bunătăți locale, devenea stațiune climaterică la începutul secolului trecut, pentru ca mai apoi insula să fie îngropată de ape în deceniul șapte, odată cu crearea lacului de acumulare Porțile de Fier.
Podul lui Dumnezeu
La doar patru kilometri nord-vest de Baia de Aramă, Complexul carstic Ponoare reprezintă o altă comoară neprețuită a județului Mehedinți. Aici regăsim o serie de monumente ale naturii: podul natural, lacurile carstice, Peștera Ponoare și platoul de lapiezuri de deasupra peșterii, dar și pădurea de liliac. Tot în această zonă se află a doua peșteră ca mărime din țară, Peștera Topolnița, cu o lungime explorată de peste 10 kilometri, mai puțin de jumătate din cât deține.
Cunoscut drept Podul lui Dumnezeu, pasajul natural de la Ponoare se află pe locul trei în lume alături de cele din SUA și Franța. Reprezintă însă cel mai mare pasaj natural din România, al doilea de pe continent și singurul din lume deschis traficului rutier, inclusiv celui de mare tonaj. S-a format prin prăbușirea unui perete de peșteră, având o lățime de 13 metri, lungime de 30 de metri și înălțime de 22 de metri.
Câmpul de lapiezuri și Pădurea de liliac
Câmpul de lapiezuri este așezat pe deal, deasupra peșterii, și nu este altceva decât formațiuni cu înfățișarea unor munți pitici, tociți, în realitate încrețituri calcaroase formate la o altitudine de 600 de metri și adânci de până într-un metru. Sunt împărțite în două: Câmpul Afroditei și cel al Cleopatrei care are vedere spre Lacul Zătonul Mare. Peștera Ponoare are peste 700 de metri lungime, iar despre lacurile Zătonul Mare și Zătonul Mic se spune că ar fi cele mai adânci lacuri de origine carstică din România.
În apropiere se află Podișul Mehedinți și Pădurea de liliac care se întinde pe 20 de hectare – cea mai mare întindere din România ocupată de această plantă, din care doar jumătate reprezintă rezervație forestieră, fiind declarată monument al naturii. În prima parte a lunii mai, aici are loc cel mai mare eveniment din Mehedinți, Sărbătoarea Liliacului.
Peștera explorată de Jacques Yves Cousteau și comorile sale
Județul mai are însă multe alte surprize de oferit, dintre care am aminti de comoara speologică renumită în Europa după ce a apărut în documentarul „Explorări ale secolului XX“, fiind imortalizată de marele oceanolog Jacques Yves Cousteau pentru serialul ,,Muzeul Smithsonian din Washington“. Exploratorul a recartat Izverna cu ajutorul unui grup de scafandri și a militat public pentru protejarea patrimoniului natural, cultural și ecologic, peștera având cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România.
Cavitatea subterană naturală este celebră și datorită legendelor care circulă în jurul său. Una dintre acestea povestește că aici și-ar fi ascuns comorile împărăteasa Maria Tereza, iar altele că în adâncurile sale s-ar afla tezaurul Serbiei. Cert este că Peștera Izverna este unică datorită izvorului carstic cu cel mai mare debit din județ, despre a cărui apă se spune că își păstrează calitățile deosebite chiar și după un an de la îmbuteliere.
De asemenea, Mănăstirea Vodița, de lângă satul Vârciorova, la 15 kilometri depărtare de Drobeta-Turnu Severin, este un alt obiectiv interesant, fiind prima mănăstire atestată documentar din Țara Românească în secolul al XIV-lea, refăcută din temelii după ce a fost distrusă complet la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Iar Cheile Țăsnei, din Parcul Național Domogled – Valea Cernei, de la limita cu județul Caraș-Severin, ce marcau altădată granița dintre Țara Românească și Imperiul Austro-Ungar, reprezintă un adevărat paradis de stâncă și apă și o provocare pentru iubitorii de munte care se pot delecta cu Cascada Moara Dracilor și moara tradițională de pe traseu.
Se încarcă comentariile...
