La Reykjavik, extinderea NATO a intrat in linie dreapta

Alianta Atlantica stabileste un parteneriat special cu Rusia. Toate tarile candidate invitate la Praga vor fi admise odata. Pana in primavara lui 2003, tratatele de aderare trebuie incheiate

Ieri dupa-amiaza, ministrul roman de Externe Mircea Geoana a sosit la Reykjavik, capitala Islandei, pentru a participa, in cadrul unui parteneriat al Romaniei cu Alianta, la una dintre cele mai importante intalniri din istoria NATO. Cele 19 tari membre ale Aliantei au luat ieri hotarari fundamentale. Astfel, s-a hotarat transformarea Aliantei pentru a face fata amenintarilor secolului XXI. Dupa 11 septembrie, pe primul plan este lupta impotriva terorismului. Dupa Reykjavik, noul NATO nu mai are decat prea putine in comun cu scopurile pentru care a fost creat in 1949, si chiar cu NATO cel de dupa prabusirea comunismului. Exista trei directii principale in privinta NATO. Prima se refera la transformarea fundamentala si reforma organizatiei. Lordul Robertson a afirmat deschis: "modernizare sau marginalizare". America singura cheltuieste un miliard de dolari pe zi pentru aparare. Partenerii europeni sunt mult in urma SUA, iar efortul pe care trebuie sa-l faca va fi semnificativ si ar putea schimba mult contextul economic european actual. In al doilea rand, NATO creeaza o noua relatie, fundamental schimbata, cu Rusia. Moscova intra intr-un parteneriat strategic real cu Alianta. S-a hotarat ca pe 28 mai, la Roma, presedintii Bush si Putin sa semneze noul parteneriat NATO - Rusia. (Ca o ironie, Islanda, tara-gazda a conferintei, nu are armata pentru cei 270.000 de locuitori ai sai. Securitatea sa si o parte a prosperitatii economice erau asigurate, pana acum, de cei 5.000 de militari americani dislocati aici. Islandezii sunt, acum, suparati fiindca americanii au hotarat sa plece. In mod real, Rusia nu mai este considerata un inamic. E nevoie de soldati americani mult mai la sud...) In sfarsit, punctul cel mai important pentru noi se refera la extinderea Aliantei. Comunicatul final al reuniunii Consiliului Nord-Atlantic (organism compus din ministrii de externe ai celor 19 state membre) a hotarat ca toti candidatii vor fi invitati sa adere la aceeasi data. Se elimina, astfel, principiul regatei sustinut de tarile baltice si de Cehia, conform caruia candidatii vor adera pe masura ce vor fi pregatiti. Tratatele de aderare ale tarilor invitate la Praga in noiembrie trebuie terminate rapid, maximum pana in primavara lui 2003. Atat in comunicatul final al Consiliului, cat si in conferintele de presa ale lui Colin Powell sau ale lordului Robertson s-au evitat orice referiri la numele tarilor ce vor fi invitate. Intrebat direct, pentru Adevarul, lordul Robertson a raspuns: "Tot ce va pot preciza este ca vor fi invitate intre una si noua tari". Intrebat si pe coridor despre sansele Romaniei, lordul Robertson mi-a raspuns: "Trebuie sa lucrati pana in ultima clipa la Praga si dupa aceea". Colin Powell a vorbit la conferinta sa de presa despre o extindere "robusta" a Aliantei, cuvant care nu se regaseste totusi in comunicatul final al Consiliului. In culisele reuniunii se vorbeste insa deschis despre sapte state ce vor fi invitate, inclusiv Romania. America pare foarte hotarata sa-si impuna punctul de vedere. Unii aliati europeni sunt insa mai reticenti. In cursul serii de ieri si astazi, in timpul Consiliului Romania - NATO, ministrul de Externe, Mircea Geoana, a avut intalniri cu omologii sai din Grecia, Turcia, Spania, Portugalia si Bulgaria. Flancul sudic al Aliantei. Astazi, ministrul Geoana va juca o carte importanta vizandu-i in principal pe membrii puternici ai Aliantei: oferta Romaniei privind securitatea in fostul spatiu sovietic si mai ales in Marea Neagra. Daca va fi invitata la Praga, asa cum se prefigureaza acum la Reykjavik, Romania devine automat un punct de importanta strategica pentru Marea Neagra si Caucaz.