La Brad, descoperi florile de aur ale pământului

Muzeul aurului de la Brad nu trebuie ratat. Nu vă lăsaţi descurajaţi de drumurile proaste, nu vă sfiiţi să lăsaţi jos geamul maşinii întrebând trecătorii, foarte binevoitori, unde e

Muzeul aurului de la Brad nu trebuie ratat. Nu vă lăsaţi descurajaţi de drumurile proaste, nu vă sfiiţi să lăsaţi jos geamul maşinii întrebând trecătorii, foarte binevoitori, unde e muzeul. Indicatoare nu sunt. Nu vă lăsaţi păgubaşi nici când veţi vedea clădirea dărăpănată, care-şi ascunde faţada sărăcăcioasă după nişte brazi umbroşi.
Înăuntru se află ceea ce au scos minerii noştri sute de ani din adâncurile pământului. Mineritul, astăzi îngenuncheat de implacabili termeni economici ca eficienţă şi rentabilitate, a adunat la Muzeul din Brad florile de aur ale pământului. Grădinile împietrite din poveştile copilăriei, aflate în adâncuri, probabil că au fost populate cu asemenea frumuseţi.

Cea mai mare colecţie cu eşantioane de aur nativ din Europa
La Brad există 1.200 de piese care alcătuiesc cea mai mare colecţie de eşantioane de aur nativ din Europa. "Exact aşa cum au fost scoase din subteran", ne povesteşte Geta Dulgheru, inginer geolog, ghida noastră. Cele două "şopârle de aur" au fost în Anglia, la o expoziţie, asigurate pe bani grei. "Balerina" este un cristal unic în lume, aurul fiind cristalizat sub formă de dodecaedru (cristal cu 12 feţe). "Pana lui Eminescu", Câinele şi Căluţul de aur, harta României Mari, inflorescenţe fastuoase denumite anost "dendrite de aur pe rocă" sau "sârme de aur nativ cu calcit", pot ajuta sculptorii sau bijutierii aflaţi în criză de inspiraţie. Mai mult de jumătate din eşantioane sunt din zona Bradului, pentru că aici a fost cel mai bogat zăcământ cu pepite de aur din Europa. În toată lumea nu mai sunt decât trei-patru asemenea de bogate locuri. Pepitele din zona Bradului îmbogăţesc colecţiile muzeelor din Budapesta şi Viena.

Muzeul, aflat într-o paragină sinistră
Pe cât de frumos filigranate sunt exponatele, pe atât de jalnic arată muzeul. La 110 ani aniversaţi în acest an, pentru că a fost înfiinţat în 1896. Ploaia a lăsat urme pe tavan, minunăţiile din adâncuri stau pe mici bucăţele de sticlă, uneori cu un mic pătrăţel de oglindă prăfuită în spate. Sticla vitrinelor e lipită pe alocuri cu scoci, iarna muzeul nu e încălzit. E scump, costă 50 milioane de lei vechi.
Practic, nu s-a mai făcut nimic în muzeu de 20 de ani, explică ghida noastră, iar Magdalina Nistor, directorul Filialei Brad a Minvest Deva - proprietarul muzeului -, certifică. Apoi povestim despre un proiect de 60 miliarde ROL, aflat la Ministerul Economiei şi Comerţului, care nu se mai materializează pentru că Primăria Brad şi Consiliul Judeţean ar vrea să preia ei muzeul. Ministrul economiei şi comerţului, Codruţ şereş, care a vizitat muzeul anul trecut şi a promis sprijinul pentru acest proiect, este pomenit cu evlavie. De atunci a trecut aproape un an. Cum să fie mai bine? Parcă la MEC ar fi mai bine, că sunt mai mulţi bani. Judeţul n-are bani, iar primăria din Brad nici atât.

* Muzeul e deschis zilnic între 8,30 - 16,30
Biletul: 5 RON pentru adulţi, 2,5 RON pentru copii
* De mai bine de o lună, muzeul nu avea niciun pliant
* Vara, Muzeul aurului e vizitat anual de circa 20.000 de turişti, iarna trec şi săptămâni fără picior de turist. Cei mai numeroşi sunt elevii, veniţi în excursie cu şcoala
* Există o secţiune foarte bogată de mineralogie - circa 1.000 de piese -, chiar şi două diamante din Africa de Sud. Multe au fost obţinute de Muzeul aurului prin schimburi cu diferite alte muzee din lume. Alte exponate deosebite sunt octaedri de fluorit de culoare verde deschis de la Cavnic, cristale cubice de pirit cu muchia de 10 cm
* O secţiune vizează istoria mineritului din zonă. Există ciocane de piatră vechi de 5.000 de ani, o pălărie de miner din secolul XIX, din postav îmbibat cu seu de oaie, şi puteţi vedea cum arată şaidrocul, unealta cu care se alege nisipul aurifer din ape. La Stănija - o localitate apropiată - există un ţăran care încă adună aur cu şaidrocul, doar aşa, de distracţie
* Dacă aveţi timp, vă puteţi abate 20 km lângă Brad, la Techereu, unde se găsesc aflorimente de agate şi calcedonii - pietre semipreţioase