Iranul experimenteaza cu succes o racheta capabila sa atinga Israelul si bazele americane din Arabia Saudita

La numai cateva zile dupa dezacordul etalat in public de Putin si Bush, ca urmare a refuzului primului de a opri vanzarile de tehnologie nucleara catre regimul de la Teheran - singurul nor care a

La numai cateva zile dupa dezacordul etalat in public de Putin si Bush, ca urmare a refuzului primului de a opri vanzarile de tehnologie nucleara catre regimul de la Teheran - singurul nor care a adumbrit summit-ul ruso-american de la Moscova - ministrul iranian al apararii, contra-amiralul Ali Shamkani, a anuntat un nou test, incheiat cu succes, al rachetei balistice cu raza medie de actiune Sahab-3, scopul urmarit fiind sporirea puterii de distrugere si a preciziei acestui proiectil, care, evident, poate transporta incarcaturi atat conventionale, cat si nucleare. Tocmai acesta a fost, de altfel, motivul pentru care SUA au cerut suspendarea imediata a livrarilor pentru construirea unei centrale nucleare in Iran, dat fiind ca este foarte usor ca materialele reziduale ale unei asemenea centrale sa fie folosite in scopuri militare. De altfel, de la revolutia islamica din 1979, Iranul formeaza obiectul unui strict embargo occidental asupra oricarui transfer de tehnologie de varf, mai ales cu posibile utilizari militare. Experimentata pentru prima oara in anul 2000, racheta Sahab-3, capabila sa parcurga o distanta in jur de 1.300 km, poate atinge teritoriul Israelului, inamicul principal al Iranului, partea rasariteana a Turciei, precum si marile baze americane din Arabia Saudita. Chiar daca ministrul iranian a descris experimentul ca fiind unul "de rutina", simpla sa efectuare e de natura sa aduca elemente suplimentare de incordare intr-o zona socotita, pe drept cuvant, cea mai exploziva a planetei si intr-un moment cand relatiile dintre India si Pakistan sunt incordate la maximum, iar tensiunea israelo-palestiniana cunoaste, permanent, noi rabufniri periculoase. Bancile europene sustin Teheranul In acest context, presedintele Iranului, Mohammad Khatami, socotit un moderat, a denuntat cu vehementa "sprijinul acordat de SUA crimelor israeliene impotriva poporului palestinian". Iranul, a mai spus el, nu se va pleca niciodata in fata Americii. Or, despre Khatami s-a afirmat, pana nu de mult, ca este in favoarea unor negocieri cu Washingtonul, pentru normalizarea relatiilor dintre cele doua tari. Cu atat mai contrastanta apare decizia a doua importante banci europene, Commerzbank, din Germania, si BNP Paribas, din Franta, de a sustine intrarea Iranului pe piata internationala de capital, prin emisii de eurobonduri - act pe care BBC il descrie ca o sfidare la adresa Americii. E limpede ca la mijloc se afla interesele comerciale franceze si germane, pentru care Iranul, cu imensele sale bogatii petroliere, constituie un partener economic important. In fata acestor interese, orice alte considerente palesc.