Ion Iliescu i-a multumit presedintelui Ungariei, Ferenc Madl

Presedintele ungar Ferenc Madl se afla incepand de ieri la Bucuresti, in prima vizita oficiala in Romania a unui sef de stat maghiar dupa 1989. In prima luare de contact cu autoritatile romane, Madl a

Presedintele ungar Ferenc Madl se afla incepand de ieri la Bucuresti, in prima vizita oficiala in Romania a unui sef de stat maghiar dupa 1989. In prima luare de contact cu autoritatile romane, Madl a fost primit la Cotroceni de presedintele Ion Iliescu cu care a abordat stadiul relatiilor bilaterale, aflate, conform aprecierii ambelor parti, pe un curs ascedent, precum si aspecte ale cooperarii la nivel regional si european. "In sine, aceasta vizita vorbeste despre evolutia pozitiva a relatiilor noastre bilaterale si, pe de alta parte, exprima clar vointa politica a celor doua tari de a da noi semnale de dezvoltare, destindere, de aprofundare a relatiilor noastre", a afirmat, dupa convorbirile oficiale, presedintele Iliescu, exprimand, totodata, aprecierea Bucurestiului pentru sprijinul acordat de Ungaria in efortul de aderare la structurile euro-atlantice. "Am apreciat pozitiv sprijinul Ungariei in eforturile noastre de integrare in NATO, care speram sa se finalizeze pozitiv la Praga si am evocat nevoia conlucrarii pentru proiectul post-Praga", a declarat el. La randul sau, liderul ungar a reamintit ca "aderarea cat mai rapida a Romaniei la NATO este si in interesul Ungariei, pentru intarirea stabilitatii si securitatii regiunii". In plan economic, cei doi sefi de stat au pledat pentru intensificarea relatiilor economice. Cu o saptamana inaintea reuniunii Comisiei mixte romano-maghiare pe probleme economice si inainte de elaborarea de catre cele doua guverne a proiectatului parteneriat strategic romano-ungar, cei doi presedinti au amintit, fiecare, problemele considerate importante la Budapesta si Bucuresti. Pentru partea romana, presedintele Iliescu a exprimat nevoia echilibrarii balantei schimburilor comerciale, defavorabila in prezent Romaniei, si stimularea investitiilor reciproce. De parte cealalta, liderul ungar a sustinut ideea intaririi infrastructurii, marirea numarului de puncte de trecere a frontierei si deschiderea de noi consulate maghiare in Romania. Insistand asupra imbunatatirii climatului politic dintre cele doua capitale, ambii presedinti au fost de acord ca stadiul actual al relatiilor bilaterale permite abordarea unor probleme mai delicate care, in trecutul apropiat, au creat animozitati intre Bucuresti si Budapesta. Madl a salutat eforturile Bucurestiului pentru imbunatatirea situatiei maghiarilor din Romania, apreciind evolutia restituirii bunurilor etnicilor maghiari ca si situatia din invatamantul in limba maghiara. Totodata, la apelul lui Iliescu, el a luat ca "tema pentru acasa", potrivit propriilor afirmatii, rezolvarea problemelor minoritatii romane din Ungaria. Legea legitimatiei de maghiar va fi modificata In ce priveste legea legitimatiei de maghiar, seful statului ungar a evitat sa se pronunte asupra solutiilor pe care Budapesta le va gasi la obiectiile Romaniei, lasand chestiunile de fond la latitudinea Comisiei mixte romano-ungare pentru probleme de minoritati. "Ceea ce pot sa presupun ar fi ca eventualele modificari care ar trebui aduse acestei legi vor trebui facute in baza recomandarilor Comisiei de la Venetia. Probabil ca solutia va cuprinde si esenta memorandumului incheiat intre primii-ministri Nastase si Orban", a afirmat Madl, calificand intelegerea romano-ungara asupra legii statutului un "pas major inainte, care a solutionat o mare parte a problemei". Presedintele ungar a tinut, totusi, ca, in calitate de specialist in drept international, sa comenteze problema discriminarilor pe care le introduce legea in viziunea partii romane. "Parerea mea este ca orice facilitate acordata nu ar reprezenta o discriminare. Reprezinta, in fapt, un plus de drepturi acordate", a opinat Madl adaugand: "Este vorba de faptul ca atat recomandarile de la Venetia, cat si dreptul international asigura obligatia morala a unui stat de a-si sprijini etnicii dintr-o alta tara. Si orice discriminare pozitiva este binevenita".