Investitia in educatie nu mai este rentabila?

Atunci cand se vorbeste despre conditia sociala a cadrului didactic, mereu se aduce in actualitate faptul ca se munceste doar cateva luni pe an, ca suntem in perioada de tranzitie, ca nu ne meritam

Atunci cand se vorbeste despre conditia sociala a cadrului didactic, mereu se aduce in actualitate faptul ca se munceste doar cateva luni pe an, ca suntem in perioada de tranzitie, ca nu ne meritam salariile, ca efortul bugetar al statului este prea mare. O mie una de motive, care de care mai ridicole. Programul de guvernare al PSD mentioneaza: "Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung. De aceea, institutiile de invatamant si educatie, precum si cele de cercetare stiintifica sunt privite ca institutii strategice pentru destinul national... Educatia este factorul strategic al dezvoltarii de perspectiva si ea priveste modelarea multidimensionala si anticipativa a factorului uman". Asadar, pe hartie totul este minunat, in realitate, majoritatea cadrelor didactice se zbat pentru a avea un trai decent. Pe holurile scolilor, ai sa intalnesti profesori obositi, imbracati modest, cu haine pe care le poarta de ani de zile, cu grija zilei de maine, pentru ei, pentru familiile lor, pentru facturile mari de la intretinere, cu datorii la Casa de ajutor reciproc. In afara scolii, nu prea pot sa isi satisfaca anumite cerinte minimale, asta pentru ca salariul abia acopera cele necesare supravietuirii. Daca un profesor doreste un imprumut la o banca, este refuzat, stiind ca are venit mic. Nu mai vorbim de faptul ca, pentru propria sa pregatire profesionala, are nevoie de carti, chiar calculator, si multe altele. Faptul ca este prost platit il obliga la tot felul de compromisuri, la acordarea de meditatii in particular, la toleranta fata de unele aspecte negative in desfasurarea examenelor de capacitate, bacalaureat sau cele din timpul anului scolar. Se vorbeste mai mult sau mai putin voalat de o anumita coruptie in mediile scolare, de promovarea unor examene in schimbul unor sume de bani, dar si de cazuri in care unii colegi pretind copiilor alimente. Acestea sunt prezentate in presa ca abateri grave de conduita ale profesorului. Ma intreb si intreb: cata vina are guvernul in comportamentul negativ al profesorului? Cu siguranta ca raspunsul oficial va fi unul ironic, care va face trimiteri la bugetul de austeritate, la integrarea in NATO si UE. Am convingerea ca nu solicitarile profesorilor, lipsiti de mijloace financiare, constituie piedici pentru intrarea in organismele europene. Competenta oamenilor pregatiti in scolile noastre va determina progresul Romaniei, cat si aderarea la structurile euro-atlantice. Competenta nu se obtine cu profesori care, datorita proastei salarizari, nu pot sa isi desfasoare o activitate educativa la standardele cerute de UE. O atitudine conforma cu propriul program de guvernare a PSD ar fi mai utila, decat abordarea "in bataie de joc", asa cum se procedeaza acum de catre oficialii din guvern. Sau poate unii dintre ministri vor accepta sa aiba salariul unui profesor de liceu? Actualii guvernanti ar trebui sa stie ceea ce a spus Platon: "Educatia e cum e statul". Prof. Aurel Neicu - Liceul Stefan cel Mare, Harlau