„Înțepături” între profesori pe tema creșterii normei. „Cum fac învățătoarele cele două ore remediale?” vs „Câinele moare de drum lung”

Creșterea normei de predare cu două ore, măsura decisă în această vară care i-a nemulțumit profund pe profesori, reactivează nemulțumiri mai vechi. Profesorii, care se uită cu jind la „programul de patru ore” al învățătorilor, vor să știe cum se vor achita cei din urmă de noua obligație.

Învățământul remedial se organizează pentru toate clasele din ciclul primar FOTO: arhiva Adevărul

Printre măsurile adoptate în această vară care au determinat nemulțumirea profesorilor este și creșterea normei de predare cu două ore. Asta înseamnă că profesorii care au predat 18 ore trebuie să predea de acum 20, cei care aveau de predat 16 ore (profesori cu gradul didactic 1 și cel puțin 25 ani vechime, dacă au solicitat reducerea normei) vor preda 20 etc. Norma a crescut însă cu două ore și în cazul învățătorilor, care sunt încadrați pe posturi, nu pe catedră. Învățătorii sunt acum obligați să desfășoare două ore de învățare remedială, timp de două zile pe săptămână.

Și de aici discuții aprinse între cadrele didactice, pe grupurile de pe rețelele sociale.

Chiar unii învățători spun că nu văd ce activități remediale ar avea de efectuat la clasa pregătitoare, de exemplu, când de abia și-au cunoscut elevii, în timp ce alții dezvăluie că desfășurau oricum astfel de activități atunci când observau că elevii au nevoie de sprijin suplimentar. Profesorii de gimnaziu și liceu avansează cu discuțiile și, unii, sunt de părere că nu este echitabil, pentru că învățătorii nu se vor achita, cu siguranță, de această obligație de a munci două ore în plus.

„Avem același salariu, noi 20 se ore, ei 15-17”

Întrebarea, aparent nevinovată, „Învățătorii cum fac cele două ore remediale?” a iscat vii discuții între colegi. „Nu le fac. Avem același salariu, noi 20 se ore, ei 15-17. La clasa pregătitoare sunt 15 ore, restul sunt ale profesorilor”, este unul dintre răspunsurile la întrebarea care a stârnit discuția. Învățătorii sunt puși la colț pentru faptul că o parte dintre discipline sunt predate de către profesori (educația fizică și sportul, limbile străine, religia) și astfel le-ar reveni mai puține ore de efectuat decât unui profesor de gimnaziu sau de liceu. Ba, se pune în discuție și salariul, care în cazul anumitor cadre didactice ar fi mai mare decât al profesorilor din gimnaziu și liceu, motiv pentru care, se mai spune în comentarii, tinerii care își doresc să devină profesori ar alege, din ce în ce mai mulți, învățământul primar sau preșcolar.

„Nu știu ce fac colegii mei, dar vă pot spune ce fac eu: lucrez cu copiii exerciții selectate în funcție de ce am observat în timpul lecțiilor că nu este bine fixat sau exerciții cu grad de dificultate mai ridicat care să le ridice puțin ștacheta (peste nivelul programei). Mă adaptez la nevoile lor. De exemplu, astăzi un băiețel mi-a spus că își dorește să lucrăm exerciții de Lumina Math. Și voi face asta săptămâna viitoare”, explică o învățătoare.

„Am făcut astfel de ore de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația - erau copii care aveau nevoie de mai mult ajutor. Anunțam părinții că îi țin o oră în plus la școală și gata. Nu mai semnam nu știu câte hârțoage, nu mai făceam planuri de intervenție personalizată, nu ceream acorduri scrise, era doar copilul și nevoile lui”, a dezvăluit o altă învățătoare.

„Si uite cum mor profesorii de grija învățătorilor! De fapt, de la scumpii noștri colegi de gimnaziu a pornit ideea cu remedialele la ciclul primar. Ce fel de remediale să facem la clasa pregătitoare, în condițiile în care acești copii nu pot sta nici 2 ore la măsuțe? Ce să remediem? Comportamentul, da, dar cunoștințe, competente nu prea cred. Vă invit o zi la pregătitoare, cu elevii cu CES, să-i îmbrăcați, să-i dezbrăcați, să le ștergeți nasurile, să le potoliți plânsul, să-i alintați”, răspunde un învățător, indicând clar că scopul în care este pusă întrebarea nu are legătură cu a afla modalitățile concrete în care se va pune în practică planul ministerului.

Alți învățători vorbesc despre „proiectele care dau bine pe hârtie” și care au ajuns să conteze mai mult decât sufletul copiilor. „Nu e vorba că refuză să rămână, dar nu mai dau randament. Stau cu capul pe mese! La această vârstă fragedă un copil să dea randament 5 ore într-o zi?”, confirmă un alt profesor pentru învățământul primar ce se întâmplă cu adevărat în școală. 

„Vă cedez after-ul, să vă umpleți de bani”  

Se aduce în discuție „curba de efort”, învățătorii explicând că la vârste mici copiii nu se pot concentra ore întregi.

În acest punct, discuția ia o turnură nedorită. Intervin comentatori care le reproșează învățătorilor că nu ar mai ține cont de argumentele invocate atunci când desfășoară activități cu copiii după program, activități de tip after-school care presupun o plată din partea părinților.

„Dar când îi luați la after school pe bani, învățându-i dependenți în efectuarea temelor, nu vă amintiți de curba de efort? Cum de atunci când e vorba de bani uitați de toate principiile pedagogice?”, vrea să știe un alt comentator.

„Îi duceți dumneavoastră părinții de bunăvoie pe copiii la after, nu “îi ia” nimeni cu forța! Îi duceți tocmai pentru a face temele acolo, pentru că nu are cine să îi ia de la școală și să stea cu ei sau alte motive! Nu confundați programul școlar cu temele! Nu îi luăm, suntem obligate de “programul primăriei “, de părinți, pentru că nu au ce să facă cu ei până la sfârșitul programului lor de muncă. Vă invit la mine, vă cedez after-ul, să vă umpleți de bani”, răspunde, enervat de acuzațiile care se aduc, un învățător.

„After este opțional! Remedialul, obligatoriu, impus de stat. La after poate să nu meargă, dacă nu dorește! La școală trebuie să stea obligatoriu la remedial, dar, la activități suplimentare stă doar dacă dorește părintele (nu copilul decide). Anii trecuți lucram suplimentar, în clasă, o dată pe săptămână, doar cu cei care doreau, puteau. Și la suplimentar și la after, părintele trebuie sa țină cont de curbă de efort, nu profesorul, meditatorul. Nu e la mine, la noi, e la altcineva. Simplu”, explică un alt cadru didactic.

O învățătoare redă experiența sa din mediul rural, unde nu se pune nici pe departe problema de after-school.

„Îmi pare rău că trebuie să vă spun, dar am lucrat în mediul rural 18 ani și nu fiindcă nu as fi avut notă mică, am avut 8.80 la titularizare, ci fiindcă nu sunt posturi. La țară nu exista nici after school, nici meditații, la țară duci casa ta pentru acei copii, duci de la necesarul pentru școală până la haine, alimente. Cele mai frumoase emoții le-am simțit acolo, acei copii sunt puri, sinceri și iubesc cu sufletul. La sfârșitul fiecărei generații am plâns și cel mai important e când vezi că după atâția ani îți dau un telefon sau vin, pe neașteptate, sa îți aducă o floare”, scrie învățătoarea.

„Am făcut ore remediale cu carul în toată viața mea, voluntar, ca multi colegi, pentru că nouă ne pasă de copiii pe care îi vedem zi de zi, timp de cinci ani, de progresul și de starea de bine a lor, în fond. Am venit sâmbăta, sau am stat după ore. Am lucrat cu copii care aveau nevoie de sprijin, cu copii capabili de performanță, cu unii veniți prin transfer și, deseori, cu rămâneri în urmă față de colectiv, cu toată clasa, mai ales în clasa a IV-a. NU mi-a cerut vreun ministru să fac asta. Și nu este o piatră deasupra capului. Doar că, momentan, cu clasa pregătitoare, mi se pare imposibil deocamdată”, a scris o altă învățătoare despre experiența proprie.

Acuzați că „le poartă de grijă” învățătorilor, profesorii atacă și aceștia din nou și aduc în discuție faptul că „învățătorii mor de grija profesorilor că au zi metodică”.

„Stimați colegi, nu mai dați curs discuțiilor! Replica aceasta are scopul de a dezbina cadrele didactice! Și stați liniștiți că dacă ridică norma de predare la 25 de ore, o vor face și pentru învățători, nu doar pentru profesori! Scopul lor e să ne transforme în dădace neplătite”, intervine în cele din urmă un alt cadru didactic, pentru a curma discuțiile.

Ce au de făcut învățătorii la orele remediale, conform metodologiei

Orele de învățare remedială în învățământul primar se desfășoară conform unei metodologii. Învățarea remedială este denumită Program de Învățare Remedială. Scopul acestui program este „organizarea de activități de învățare remedială pentru sprijinirea elevilor din învățământul primar care întâmpină dificultăți de învățare sau prezintă decalaje în dobândirea competențelor-cheie prevăzute prin intermediul programelor școlare, cu o atenție specială acordată competenței de literație”. Același program mai vizează „dezvoltarea competențelor de nivel superior, a gândirii critice și creative, precum și susținerea elevilor în obținerea unor performanțe școlare ridicate”.

Activitatea se organizează în grupe eterogene, constituite astfel încât să permită „învățarea diferențiată, colaborativă și adaptată nevoilor individuale”. „Gruparea elevilor urmărește valorificarea diversității nivelurilor de competență, facilitarea sprijinului reciproc și crearea unui mediu educațional incluziv, în care fiecare elev să poată progresa în ritmul propriu”, prevede metodologia.

Programul de învățare remedială este complementar programului școlar obligatoriu și se integrează în oferta educațională a unității de învățământ. Grupele se formează, de regulă, din 6 -12 elevi, astfel încât să se asigure învățarea diferențiată, colaborativă și adaptată nivelului individual de competență (dar numărul elevilor dintr-o grupă poate varia, iar grupa poate fi constituită sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut).

Învățătorii pot desfășura această activitate, în condiții excepționale, și cu elevi din alte clase din unitatea de învățământ, „păstrându-se principiul nediscriminării”, mai prevede metodologia.

Programul se desfășoară înainte sau după programul școlar obligatoriu și se planifică în orar în două zile pe săptămână, durata unei activități fiind de 45 de minute.

Se pot desfășura activitățile în spațiile proprii ale școlii, în alte unități școlare, sau în spații puse la dispoziție de autoritățile locale, cu condiția ca acestea să fie autorizate pentru desfășurarea activităților educaționale. Este interzisă organizarea activităților remediale în spații neautorizate, în sedii ale partidelor politice sau în spații private aparținând personalului didactic, auxiliar sau nedidactic implicat în program.

Activitățile din program vizează:

a) Remedierea – corectarea lacunelor fundamentale prin: activități structurate pe micro-secvențe clare și explicite; exerciții cu dificultate gradată; feedback imediat și adaptat; utilizarea unor instrumente formative scurte și eficiente.

b) Consolidarea - are ca scop întărirea, stabilizarea și aprofundarea cunoștințelor / competențelor dobândite/ formate deja: exersare variată și transferul abilităților între sarcini similare sau diferite; interconectarea logică a conținuturilor învățate; recapitulări pentru fixarea durabilă a informațiilor.

c) Aprofundarea și extinderea – se axează pe dezvoltarea gândirii critice și aplicative prin:  rezolvarea de probleme non-rutiniere, analize și argumentări; studii de caz și conexiuni interdisciplinare controlate; proiecte aplicative, cercetare ghidată și utilizarea de resurse digitale sau experimente; dezvoltarea competențelor-cheie transversale precum colaborarea, comunicarea, competențele digitale și cetățenia activă; sprijinirea performanței prin activități diferențiate (cercuri, mini-proiecte, ateliere) destinate elevilor cu potențial ridicat, asigurând în același timp echitatea și susținerea tuturor elevilor.

d) Aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor problemă întâlnite în viața de zi cu zi.

Participarea elevilor la program nu este obligatorie și se poate face pentru o unitate de învățare sau pentru întregul an școlar:

a) În baza recomandării scrise a cadrului didactic, cu acordul părintelui/ reprezentantului legal;

b) În baza unei înștiințări scrise a părintelui/ reprezentantului legal, adresată cadrului didactic;

Retragerea din Programul de Învățare Remedială se face la cererea părintelui/reprezentantului legal, prin înștiințare scrisă a cadrului didactic (cererea se poate transmite și online).

Și în cadrul acestui program se evidențiază absențele, însă într-un catalog special. De asemenea, activitatea cadrului didactic în cadrul programului este consemnată în condica de prezență.

Nu se acordă calificative în cadrul activităților de învățare remedială. Cadrul didactic nu poate refuza participarea unui elev la Programul de Învățare Remedială, dar poate recomanda frecventarea orelor de învățare remedială de către copiii ai căror părinți nu au solicitat participarea la program.