Instanta suprema a CPI si-a ales presedintele si membrii comitetului executiv

In pofida obiectiilor ferme ale Statelor Unite, marti a inceput la New York prima reuniune a Adunarii statelor semnatare ale statutului Curtii Penale Internationale (CPI), intrat in vigoare la 1 iulie

In pofida obiectiilor ferme ale Statelor Unite, marti a inceput la New York prima reuniune a Adunarii statelor semnatare ale statutului Curtii Penale Internationale (CPI), intrat in vigoare la 1 iulie 2002. Presedinte al Adunarii a fost ales printul Zeid bin Raad Zeid Al-Hussein, ambasadorul Iordaniei la ONU - si var al regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei -, in timp ce vicepresedinti vor fi Allieu Kanu, adjunct al ambasadorului statului Sierra Leone la ONU, si Felipe Paolillo, ambasadorul Uruguayului la ONU. Ceilalti membri ai comitetului executiv al instantei supreme a CPI sunt reprezentanti ai statelor Congo, Gabon, Namibia, Nigeria, Cipru, Mongolia, Marea Britanie, Croatia, Romania, Iugoslavia, Ecuador, Peru, Trinidad-Tobago, Austria, Olanda, Germania, Noua Zeelanda si Norvegia. Mandatul oficialilor din conducerea CPI este de trei ani. Participantii la aceasta reuniune, care se va incheia pe 10 septembrie, sunt reprezentanti ai statelor care au ratificat Tratatul de la Roma (privind crearea CPI) inainte de 1 iulie 2002, precum si ai altor 89 de tari care au semnat acest document si care si-au anuntat intentia de a-l ratifica. Dupa sedinta de marti, membrii comitetului executiv al Adunarii statelor semnatare ale statutului CPI vor incepe examinarea candidaturilor pentru posturile de judecatori. Dupa alegerea celor 18 judecatori, dintre ei vor fi selectati cei care vor servi in cadrul CPI pentru perioade de trei, sase sau noua ani. Judecatorii alesi pentru o perioada de 3 ani vor fi eligibili, dupa expirarea acestui termen, pentru un mandat complet de 9 ani. Prima reuniune a Adunarii statelor semnatare ale statutului CPI s-a desfasurat in absenta Statelor Unite, care au semnat documentul in timpul administratiei Clinton, dar care in luna mai 2002 si-au retras sprijinul fata de aceasta instanta. Statele Unite se tem ca cetatenii lor ar putea deveni tinta unor procese cu motivatii politice, Washingtonul incercand sa convinga cat mai multe state sa semneze acorduri bilaterale prin care cetatenii americani aflati pe teritoriul acestora sa fie imuni in fata CPI (acorduri de derogare).