Incredibila si nemaipomenita aventura a ministrului de Externe ajuns candidat

Se facuse deja miezul noptii si ministrul de Externe, desi obisnuit cu desele schimbari de fuse orare, incepuse sa dea semne de oboseala. Ii rasuna in urechi vocea lui Verheugen care cu accentul sau

Se facuse deja miezul noptii si ministrul de Externe, desi obisnuit cu desele schimbari de fuse orare, incepuse sa dea semne de oboseala. Ii rasuna in urechi vocea lui Verheugen care cu accentul sau nemtesc repeta intruna: "To do list, to do list!" Atipi. Se facea ca se afla la biroul sau de la MAE si intra pe usa baroneasa cu fata ei acra si ii spune, zambind subtire, ca a castigat inca un mandat in Parlamentul European si ramane raportor pentru Romania. Se trezi brusc zdruncinat de masina. Isi tampona fruntea usor imbrobonata de o sudoare rece. "Gropile lu` Basescu", se scuza soferul. "Acuma ajungem, a trebuit sa ocolesc o juma` de ora prin centru sa ma asigur ca nu suntem urmariti. Stiti, e o intrunire strict secreta si am si eu ordinele mele", continua omul de la volan a carui figura ii era cunoscuta, fusese secretar trei sau adjunct de atasat comercial, dar nu mai stia pe la ce ambasada servise. In sfarsit, limuzina parca langa o cladire pe care scria, parca, "ECONOMAT". Dar fu indrumat spre intrarea din spate, de la depozitul de marfa. Ajunse in fata unei usi metalice. Vizeta se deschise cu un zgomot sec si o pereche de ochi il cerceta pret de cateva secunde. "Hai dom`ne odata ca de cand te asteptam, ai grija la cap", auzi vocea lui Agathon. Cobori niste trepte, atent sa nu dea cu capul in tavanul jos. Se pomeni intr- o incapere larga imbracata in lambriu de mahon, mai erau cateva canapele de piele in jurul unei mese de cristal de Boemia, si in spate lucea stins tejgheaua cromata a barului. "E locul unde ne strangem sa luam decizii departe de ochii lumii", il intampina A.N. cu o strangere calda de mana. Miron il batu pe spate si ii facu cu ochiul. Cozmanca slobozi un chicotit si isi raschira degetele in semn de victorie. Avusese de cand se stia un simt al pericolului care il salvase de multe ori in cariera, dar acum era depasit de situatie. Hrebe il imbratisa scurt, apoi se adresa in directia barului. "Bine, mai Mariane, vine omul de la drum si nu ii oferi si tu o apa plata, un Evian, un Vichy, un Lagavulin la varsta majoratului?". "Se poate sefu`, ma jigniti cu vorbele astea", aparu capul cret al primarului de la cinci de dupa tejghea. Se trezi cu un pahar rece in mana si toti cei de la masa se ridicara in picioare si ii urara succes, bafta sau "fa-l praf, Mircea, mama lui de marinar chior!". A.N. isi drese usor vocea. Se facu liniste. "Draga Mircea, vine o vreme in viata oricarui om politic in care trebuie sa intre in valtoarea luptei directe cu adversarul. Vei fi candidatul nostru la Primaria Bucurestiului, maine te lansam, poimaine depunem candidatura". Simti ca trebuie sa se aseze. Marian ii mai adauga prompt doua cuburi de gheta in whisky. " Nea Nelu zice ca e o idee buna si te sutin si Mihaela, sotia, si alea mici. Iti transmit ca sunt alaturi de tine. Ai in mapa discursul si lista cu promisiuni", auzi vocea lui Hrebe. "Marian, care e baiat bun si a acceptat sa nu mai candideze din partea nostra, ci numai ca independent, iti va fi consilier de campanie pe partea relatii publice si comunicare cu minoritatile si alti cetateni care nu locuiesc in Primaverii si Baneasa. Tot el iti arata si Bucurestiul", il instrui Cozmanca. Fu intrerupt de soneria unui telefon. "Sefu`, e unu` Duvaz, zice ca e candidatul nostru la primarie", sopti Marian, acoperind cu palma receptorul. "Sa vina maine la Polivalenta ca am aranjat totul", inchise A.N. sedinta.