Incredibila aventura a primilor 100 de mineri privatizati

Dupa ce si-au bagat toti banii din disponibilizari ca sa cumpere o mina, ortacii intreprinzatori au coborat in haul tranzitiei: activele societatii supraevaluate pe hartie; licenta de exploatare - inexistenta; neputand lucra fara autorizatie, au acumulat datorii; Electrica le-a taiat curentul; fara curent pentru pompe, mina s-a inundat; galeriile au inceput sa se surpe; carbunele s-a udat; banii ceruti pentru inchiderea minei au fost dijmuiti de

La zece kilometri de Resita, cativa mineri disponibilizati au luat, acum doi ani, pe cont propriu, o mina declarata de stat nerentabila. Au fost atat de convinsi ca mina este profitabila, incat au investit in ea toti banii pe care-i aveau: platile compensatorii primite la disponibilizare. In plus, au crezut in promisiunea Guvernului ca li se va acorda tot sprijinul, daca vor reusi sa extraga carbune fara subventii. Acum sunt aproape muritori de foame - n-au reusit sa extraga nici macar un kilogram de carbune. N-au esuat insa din cauza saraciei zacamantului, ci datorita piedicilor puse de functionari guvernamentali. \ "Va dam minele gratis!" In 1999, sacait de protestele minerilor nemultumiti de inchiderea unor mine, considerate de ei rentabile, Radu Berceanu, la acea vreme ministru al Industriilor, a spus: "De ce nu le luati voi, sa faceti bani? Vi le dam gratis." Acestor vorbe memorabile le-a urmat o hotarare de guvern privind "aprobarea, la cererea salariatilor disponibilizati, a continuarii activitatii la unele mine trecute in conservare". Cativa mineri disponibilizati au luat vorba ministrului in serios si au cerut atribuirea minei Lupac, din cadrul Exploatarii Miniere Anina, considerata de conducerea exploatarii ca fiind nerentabila inca din 1997. Oamenii spun ca ar fi putut scoate bani buni, mina Lupac fiind singura mina din tara cu zacamant de antracit. "Cand ne-am dus la Ministerul Industriilor sa spunem ca vrem sa preluam mina, am fost intrebati cum credem noi ca vom scoate bani. Le-am spus: "Nu vom cheltui bani pe secretare, deplasari ale directorilor, diurne ale liderilor sindicali si altele. Cat muncim, atatia bani luam". Am calculat ca vom scoate carbune cu 45 de dolari tona, la o treime din pretul carbunelui adus din import. Aveam si piata de desfacere: o firma ne-a cerut 20.000 de tone pe an; nici nu puteam sa scoatem cat se dorea", ne-a explicat Alexandru Brasoveanu, presedintele Asociatiei Disponibilizatilor din Minerit Anina. Intre Ministerul Culturii si Electrica... Peripetiile au inceput inca de la intrarea in mina. Din inventarul utilajelor trecut din contabilitatea Exploatarii Miniere Anina in gestiunea asociatiei, disponibilizatii n-au gasit in mina nici pe sfert. Ajunsi la Ministerul Industriilor sa preia mina, disponibilizatii au ramas cu gura cascata cand au aflat ca Regia Nationala a Huilei nu a avut niciodata licenta de exploatare pentru mina Lupac. Ceea ce s-a trecut cu vederea unei mari companii de stat a devenit insa o problema majora pentru disponibilizati. Pentru a obtine licenta, disponibilizatii au fost obligati sa participe la licitatie. Au castigat, in august 2000, dar nu au capatat si dreptul de a exploata carbunele. Pentru intrarea in vigoare a licentei era nevoie de o hotarare de guvern, pentru care era necesar de un aviz al Ministerului Culturii. In asteptarea avizului, disponibilizatii au ramas la gura minei, pregatind frontul de lucru si consumand curent electric pe datorie. In toamna lui 2000, pe cand cei de la Cultura nu se deslusisera cu avizul, Electrica a trimis disponibilizatilor un ultimatum privind plata unei facturi de 118 milioane de lei. Disperati, oamenii s-au blocat in subteran, anuntand autoritatile ca nu vor iesi din galerii pana nu va fi semnata hotararea de guvern. In ianuarie 2001 a fost emis actul normativ cerut, dar disponibilizatii n-au avut parte sa se bucure de el. Satui sa mai astepte, cei de la Electrica au taiat curentul la mina Lupac. Pompele au cazut si mina s-a umplut cu apa. Dupa cateva luni, apa infiltrata in peretii minei a dus la surparea pamantului la suprafata. Speriate ca ar putea avea parte de o catastrofa asemanatoare celei de la Ocnele Mari, autoritatile au luat masuri pentru evacuarea apei. Lucrarile au costat 1,7 miliarde de lei, de zece ori mai mult decat datoriile disponibilizatilor catre Electrica. In plus, exploatarea carbunelui in puturi a ramas definitiv compromisa. Nici de exploatat nu se poate, da' nici de inchis Disponibilizatii renunta la licenta de exploatare si cer ajutor guvernamental pentru inchiderea minei. La trei luni de la semnarea cererii de renuntare, Ministerul Industriilor ii informeaza ca li s-a retras licenta ca sanctiune pentru inundatie. Primesc totusi 5 miliarde de lei prin hotarare de guvern pentru inchiderea minei, suma care apoi se injumatateste in urma unui ordin al ministrului Industriilor. Disponibilizatii apuca sa incaseze 1,3 miliarde de lei pentru astuparea unor puturi, cand se trezesc reclamati la Inspectia Mediului de trei familii din satul Lupac care au casele asezate mai jos de mina. Reclamantii spun ca ape poluate cu steril, izvorate din galerii neidentificate, le-au distrus culturile. Disponibilizatii spun ca poluarea vine de la maldarele de gunoi din spatele casei, nu de la mina, iar culturile n-au existat niciodata. Inspectorii de mediu dau dreptate reclamantilor, iar disponibilizatii apeleaza la Justitie. Pana la terminarea procesului, Ministerul Industriilor opreste insa lucrarile de inchidere a minei. Disponibilizatii nu renunta la mina In prezent, din 120 de oameni, Asociatia Disponibilizatilor din Minerit mai numara 40. De cand au fost reclamati ca polueaza n-au mai incasat nici un ban. Majoritatea "s-au cerut" in somaj pana "s-o pune treaba pe picioare". Liderul asociatiei, Alexandru Brasoveanu, nu crede ca a avut ghinion: "N-am convenit, asta e. Nici astora de aici, nici celor de la Bucuresti. Pai va dati seama, daca reuseam noi, ei pe unde mai scoteau camasa, c-au inchis mina buna degeaba. S-apoi a fost si vina mea... M-am dus ca prostul la minister si i-am lasat un memoriu domnului Dan Ioan Popescu in care ii spuneam pe nume p-aia care fura din jurul lui. S-a aflat, si aia pomeniti au prins pica pe noi. Mai ales unu', Aretu Marian, despre care am spus ca nu-i posibil sa fie si director general Buget, Contabilitate Interna in Ministerul Industriilor, si presedinte AGA la Exploatarea Anina. Pai ce controleaza asta cand vine? Se controleaza pe el?" In ciuda necazurilor, oamenii n-au renuntat la ideea de a extrage carbune pe cont propriu. Dupa ce vor termina cu inchiderea galeriilor inundate, vor sa ceara din nou licenta de exploatare. De aceasta data vor deschide ei propriile lor galerii, fara curent electric de la stat - si-au facut propriul lor "dinam". "Unde sa ma duc? Am venit la Lupac de la exploatarea de cupru din Sasca Montana. De cand s-a inchis mina la Sasca, a murit totul. N-ai ce sa cultivi acolo, n-ai din ce trai, e numai piatra", ne explica Gheorghe Goit, fost miner, fost primar in Sasca. Are doi copii si sta in gazda in Resita, oras cenusiu, in care iti gasesti greu o slujba. Pana se va redeschide mina, munceste pe unde apuca pentru cateva mii de lei pe zi.