Imunitatea naturală nu face faţă tulpinii Delta: „Efectele Valului 4 asupra sistemului de sănătate şi economiei vor fi devastatoare”

Până acum, noul coronavirus a dezvoltat şase tulpini, Delta fiind una dintre ele

Persoanele care au trecut prin COVID-19 obţinând o imunitate naturală sunt sensibile în faţa variantei Delta, care tinde să devină dominantă în următorul val de infecţii. UE se pregăteşte pentru a treia doză de vaccin.

Valul al patrulea al pandemiei de COVID-19 ar putea lovi în maximum o lună, avertizează specialiştii, astfel că este util să rămânem prudenţi. Un studiu Medlife, reprezentativ la nivel naţional, arată că varianta Delta (tulpina indiană) ar putea avea efecte devastatoare şi din punct de vedere al sănătăţii, dar şi economic.  

„Valul al patrulea e mai aproape decât credeam iniţial”

„Datele arată că nivelul de imunitate colectivă numai la nivel urban este de peste 60%, respectiv 6-7 milioane de persoane, ceea ce indică o evoluţie majoră a ratei de imunizare, având în vedere că în luna mai a anului trecut noi, MedLife, anunţam, în premieră, că imunitatea populaţiei din România la COVID-19 este sub 2%. Mai mult, dacă extrapolăm datele şi luăm în calcul şi mediul rural, probabil discutăm despre 10-12 milioane de români care au trecut prin boală ori s-au vaccinat”, a explicat Mihai Marcu, preşedinte şi CEO MedLife Group. 

Chiar şi aşa, nu este cazul să ne relaxăm pentru că, mai spune Marcu, studiile arată, fără echivoc, că imunitatea naturală, cea obţinută prin trecerea prin boală, nu este eficientă în faţa noii tulpini Delta. „Valul 4 este mai aproape decât se credea iniţial, probabil că în cel mult o lună vom ajunge să avem, din nou, mii de cazuri pe zi din cauza acestei tulpini mult mai infecţioase”, a estimat Mihai Marcu. 

Studiul mai arată că mai puţin de 10% dintre cei care au intrat în contact cu virusul, dar nu s-au vaccinat, au un titru de anticorpi neutralizanţi. În schimb, medicii subliniază că efectul cumulat al vaccinării şi al antecedentelor COVID-19 este foarte puternic, 84% dintre cei care au trecut şi prin boală, şi s-au şi vaccinat, având un titru de anticorpi neutralizanţi, inclusiv împotriva tulpinii Delta.  

În aceste condiţii, singura opţiune rămâne vaccinarea. „Dacă nivelul ridicat de imunizare naturală ar fi fost însoţit de o rată la fel de mare a imunităţii prin vaccinare, probabil România ar fi stat foarte bine în Europa. Dacă prioritizăm vaccinarea în următoarea perioadă, avem şansa de a deveni cea mai importantă pepinieră la nivel european pentru investiţii şi turism”, a mai spus şeful clinicii medicale. 

În caz contrar, efectele noului val asupra sistemului de sănătate şi asupra economiei vor fi devastatoare. 

A treia doză de vaccin 

Între timp, compania Pfizer a anunţat că, în următoarea lună, ar vrea să obţină aprobarea FDA – Agenţia Americană pentru Medicamente şi Alimente – pentru a treia doză a vacinului său anti-COVID, în contextul răspândirii variantei Delta. Directorul ştiinţific al Pfizer, Mikael Dolsten, a declarat că datele preliminare ale unui studiu indică o reducere a numărului de anticorpi după şase luni de la administrarea primei doze. Informaţii recente din Israel tind să-i dea dreptate: reprezentanţi ai Ministerul israelian al Sănătăţii susţinând că oamenii vaccinaţi în ianuarie sau februarie s-au reinfectat, eficacitatea vaccinului în prevenirea infecţiei şi bolii simptomatice scăzând la 64% în iunie. 

Date preliminare ale studiului, a argumentat Dolsten, arată că o doză de rapel administrată la 6 luni după a doua doză are un profil de toleranţă coerent, provocând niveluri ridicate de anticorpi neutralizanţi împotriva virusului, inclusiv împotriva variantei Beta, apărută în Africa de Sud. Aceste niveluri sunt „de cinci până la 10 ori mai mari” decât cele observate după primele două doze.

Unii oameni de ştiinţă pun sub semnul îndoielii însă nevoia unei a treia doze. FDA şi CDC – Centers for Disease Control and Prevention – au spus într-un comunicat comun că americanii care au fost vaccinaţi complet nu au nevoie de o doză suplimentară la acest moment. 

Comisarul european pentru sănătate şi siguranţă, Stella Kyriakides, a declarat, vineri, că UE este „pregătită” pentru posibilitatea vaccinării populaţiei sale cu o a treia doză de Pfizer. Oficialul a precizat că decizia luată se va baza pe date ştiinţifice şi că o poziţie va fi anunţată în următoarele săptămâni sau luni.  

În ciuda progresului campaniei de vaccinare în UE – 65% dintre cetăţeni au primit o primă doză, 47% ambele, comisarul cipriot a avertizat: Europa se află „într-o situaţie foarte fragilă, din cauza creşterii  - în cazuri - pe care o avem în multe state membre din cauza variantei Delta”.

Pe măsură ce numărul de cazuri de infecţie creşte iar, tot mai multe voci vorbesc despre obligativitatea vacccinării. Astfel, într-un comunicat comun, Academia franceză de medicină şi Academia franceză de farmacie susţin această idee pentru toate persoanele de peste 12 ani ca fiind singura opţiune realistă „în ceea ce priveşte responsabilitatea personală şi angajamentul solidar de menţinere a sănătăţii proprii, a altora şi de a se ajunge la imunitate colectivă”. 

„Mai multe maladii au justificat o astfel de decizie în Franţa: variola (1902-1984), difteria (1938), tetanosul (1940), tuberculoza (1950-2007), poliomielita (1964). Mai recent, 11 vaccinuri pentru sugari au devenit obligatorii în 2017”, adaugă cele două academii.

ECDC: Cazurile vor creşte la copii 

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor  - ECDC - a publicat un raport despre COVID-19 la copii şi rolul pe care îl are şcoala în transmiterea bolii. Potrivit documentului, în următoarele luni, cazurile de COVID-19 la copii vor creşte probabil mai mult decât la adulţi, care sunt vaccinaţi în număr tot mai mare. În plus, având în vedere riscul continuu de transmitere în rândul copiilor nevaccinaţi, este esenţial ca sistemul educaţional să fie pregătit înainte de anul şcolar care urmează.

Distanţarea fizică, măsurile de igienă şi testarea la timp a cazurilor simptomatice rămân fundamentale pentru prevenirea transmiterii în mediul şcolar. Doar închiderea şcolii este insuficientă pentru a evita transmiterea comunitară dacă alte măsuri, precum cele indicate mai sus, nu sunt utilizate.

„Închiderea prelungită a şcolilor din UE a avut un impact negativ asupra sănătăţii copiilor şi adolescenţilor noştri. A dus la probleme precum izolarea socială, stres, anxietate şi simptome depresive - acest lucru este, desigur, foarte îngrijorător. Cu toţii dorim să ne asigurăm că ei pot continua să meargă la şcoală şi să-şi trăiască viaţa în cel mai sigur mod posibil. Pentru a face acest lucru, măsurile din şcoli, cum ar fi distanţarea fizică şi alte mijloace de reducere a riscurilor de transmitere, se vor dovedi esenţiale pentru a preveni transmiterea şi pentru a menţine şcolile deschise, în special acum, când varianta Delta circulă din ce în ce mai mult”, a conchis Stella Kyriakides. 

Raportul se bazează pe actualizările prezentate în rapoartele anterioare ale ECDC pe această temă, publicate în august şi decembrie 2020.