Implozia de la Nitramonia

Fostul combinat chimic din Făgăraş a ajuns un morman de fier vechi pe 400 de hectare de teren La Nitramonia se fac şi acum bani frumoşi, însă doar din fier vechi. Ceea ce altădată era

Fostul combinat chimic din Făgăraş a ajuns un morman de fier vechi pe 400 de hectare de teren

La Nitramonia se fac şi acum bani frumoşi, însă doar din fier vechi. Ceea ce altădată era unul dintre cele mai mari combinate chimice din ţară, astăzi nu a ajuns decât o sursă, întinsă pe 400 de hectare, de fiare ruginite. Din care unii scot aur.

Un depozit unde zac mormane întregi de fier vechi, aşteptând următoarea maşină să fie încărcat, te întâmpină chiar de la poartă. Dincolo de intrare, clădiri vechi, cu geamuri sparte, schelete ruginite ale unor instalaţii şi linişte totală. Forfota muncitorească de altădată a amuţit.

Bani de la Nitramonia nu câştigă statul şi, cu atât mai puţin, cei circa 600 de angajaţi, care nu şi-au mai primit salariile de câteva luni bune şi care acum urmează să plece de tot acasă. O fac în primul rând grupurile de romi care vin din toată ţara, la tăiat de fier vechi.

La urma urmei, Nitramonia nu e bună decât de fier vechi de ani de zile, mai puţin pe partea Nitroexplozives, unde nimeni nu riscă să se atingă de ceva. "Toţi care au venit aici, turcu' ăla, apoi un român care zicea că-i american, nu au ştiut decât să fure, dom'le.

Au furat şi au plecat. Dacă voiau să facă ceva bun, făceau, păcat de fabrica asta. Acum au rămas atâţia oameni pe drumuri", îmi spune şoferul taxiului cu care mă îndreptam, acum câteva zile, spre platforma Nitramonia.

Banii făgărăşenilor se câştigă în Italia

Făgăraşul e un oraş mic. De la gară şi până la combinat nu sunt decât puţin peste trei kilometri. Cu cât ne apropiem de destinaţie, devin tot mai vizibile urmele dezastrului de la Nitramonia. "Aici pe dreapta, erau cândva nişte sere foarte mari. Se făceau roşii, castraveţi, o grămadă", adaugă şoferul. O parte din sere au fost rase complet, iar în locul lor s-au ridicat, trase la indigo, una lângă alta, câteva vile.

A auzit că preţul uneia ar fi de vreo 95.000 de euro. "Cine are atâţia bani în oraşul ăsta, dom'le? Toţi au plecat în Italia, să muncească. Care-o putut, o plecat. Ăştia care au rămas trăiesc din banii pe care îi primesc de la rudele din Italia. Au rămas mai ales pensionari, care şi-aşa...", îmi mai spune interlocutorul meu.

Un lider de sindicat care vrea să controleze totul

În clădirea de birouri unde îl găsesc pe liderul sindical de la Nitramonia, totul e conservat exact ca pe vremea lui Ceauşescu.

Lucian Cupu, şeful sindicaliştilor, are pe biblioteca veche o colecţie destul de mare de vederi şi felicitări de Crăciun sau de Paşte. Începe să îmi arate, scoţând din ce în ce mai multe hârtii, că acţionarii principali ai Nitramonia, cei de la AVAS, au neglijat soarta companiei, care ar mai fi putut fi salvată.

Vine cu un teanc de dosare cu sentinţe judecătoreşti definitive, pe baza cărora spune că a pus sechestru pe mai multe active de la Nitramonia, pentru a fi sigur că nu vor fi vândute fără a primi întâi salariile restante ale angajaţilor. "De acum, nimic nu va ieşi pe poarta combinatului fără să ştiu eu mai întâi", declară mândru Cupu.

Investitorii mari au venit, au văzut, au plecat

Lucian Cupu dă vina pe AVAS că nu a respectat programele de restructurare ale celor cinci "pui" ai Nitramoniei - Nitrocontrol, Nitroexplozives, Nitrofertilizer, Nitroservice şi Nitrotrans - de vânzare pe active sau pe acţiuni. Spune că interes ar fi fost din partea unor companii de renume, gen Austin Powder SUA, unul din liderii mondiali în explozivi, care ar fi vrut să facă o fabrică nouă la Făgăraş.

Liderul sindical nu poate explica totuşi de ce marile consorţii străine nu s-au înghesuit cu oferte concrete. "Cei de la Austin Powder au anticipat că Nitramonia va intra în lichidare, probabil, şi au aşteptat să cumpere la alt preţ, fără niciun fel de obligaţii", susţine Cupu.

AVAS speră în reluarea producţiei

Vicepreşedintele AVAS, Laszlo Gyerko, spune că mai există şanse ca în urma vânzării fluxurilor viabile să se reia producţia la Nitramonia. "Totul depinde de noul cumpărător, fiindcă în situaţia actuală nu pot să mai impun nicio clauză de a continua activitatea la societatea respectivă", ne-a declarat vicele AVAS.

Acesta susţine că, oricât a încercat să privatizeze societăţile de la Nitramonia, nu a venit nimeni să cumpere. "Urmează să se construiască o grămadă de autostrăzi în România, este nevoie de explozibil, iar acesta este de calitate bună.

Pe partea de îngrăşământ, poate că era loc pe piaţă şi pentru Nitrofertilizer", a afirmat Gyerko. Austin Powder este şi acum interesată de Nitroexplozives, a adăugat oficialul AVAS. El a admis că, în cazul în care se va sista livrarea curentului, riscul de explozie la Nitramonia este mare.

Ioan Niculae crede că poate salva Nitramonia

Omul de afaceri Ioan Niculae ne-a declarat că dacă fluxurile viabile ale Nitrofertilizer vor fi scoase la vânzare, este interesat să le cumpere. "Suntem singurii din România care putem cumpăra Nitramonia să o facem să funcţioneze, pentru că pot prelua excesul de amoniac la combinatele mele chimice. Mai am patru combinate şi nu le-am tăiat", a afirmat patronul Interagro.

De altfel, acesta a câştigat licitaţia de vânzare pe active a Nitrofertilizer încă de la începutul anului, contra sumei de 10 milioane de euro. Tranzacţia nu a fost însă încheiată nici azi, pentru că, spune Niculae, activele erau, după licitaţie, grevate de sarcini.

În schimb, AVAS i-a executat garanţia de 800.000 de euro. Întrebat dacă cele 400 de hectare ale Nitramonia ar putea fi folosite în scopuri imobiliare, Niculae a răspuns că ecologizarea terenului ar costa enorm, iar Făgăraşul are grad zero de interes imobiliar.

El îl contrazice astfel pe liderul sindical, Lucian Cupu, care spune că terenul este interesant, pentru că a fost evaluat la 2 euro pe hectar, deşi are toate utilităţile, acces la drum auto şi feroviar.

Criză de terenuri în Făgăraş

Pe de altă parte, viceprimarul Făgăraşului, Sorin Mănduc, spune că oraşul nu mai are terenuri disponibile pentru investitori. "Oricărui întreprinzător care vine nu îi pot pune azi la dipoziţie niciun teren. Totul se construieşte pe teren privat", ne-a declarat Mănduc.

Indiferent dacă platforma de la Nitramonia ar putea rezolva sau nu problema terenurilor din Făgăraş, cert este că, deocamdată, singura afacere validă pentru moment este a tăietorilor de fier vechi. Iar proprietarii magazinului de la poarta combinatului îşi văd liniştiţi de treabă.

O privatizare "marca Muşetescu"

Nitramonia a fost privatizată în martie 2003, de către fostul APAPS condus de Ovidiu Muşetescu. Câştigător, pentru 800.000 dolari, a fost Fletcher Group (SUA), condus de un om de afaceri turc, Fatih Kesser. În octombrie acelaşi an, Kesser a cesionat acţiunile către firma S&T Oil Equipment and Machinery (SUA), aceasta asumându-şi şi obligaţiile din contract.

Firma este reprezentată de Valerian Simirică, însă ulterior şi Mihai Tânjală revendică firma. Pentru că S&T Oil nu îşi respectă obligaţiile, AVAS reziliază contractul de privatizare, în februarie 2005, şi se reînscrie ca acţionar la aceste firme.

Din acest motiv, S&T Oil a dat recent statul în judecată la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington. După câteva încercări de privatizare, AVAS pronunţă, pe 17 august 2007, intrarea în lichidare voluntară a companiilor de pe platforma Nitramonia.