Imobile luate cu japca de comunisti - confiscate a doua oara de statul "de drept"

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul roman sa mai restituie alte patru imobile nationalizate sub regimul comunist sau - daca acest lucru nu mai este posibil - sa plateasca

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul roman sa mai restituie alte patru imobile nationalizate sub regimul comunist sau - daca acest lucru nu mai este posibil - sa plateasca proprietarilor despagubiri si daune morale in valoare de un milion de euro. Trei dintre imobile au facut obiectul unor procese de revendicare la sfarsitul carora casele au fost retrocedate prin sentinte definitive si irevocabile. Mai mult, proprietarii au fost pusi in posesie, prin dispozitii ale fostului primar general Crin Halaicu, insa dupa recursurile in anulare promovate de fostul procuror general al Romaniei, Nicolae Cochinescu, casele au reintrat in proprietatea statului, fiind practic confiscate a doua oara. Dupa cum rezulta din evidentele Primariei Capitalei, imobilul din Primaverii nr. 32 a fost nationalizat, cu Decretul nr. 92 din 1950, de la Ionita Nicolae. In 1995, Rodica Falcoianu obtine o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila de retrocedare a imobilului impreuna cu terenul aferent. Pe baza sentintei judecatoresti, proprietara este pusa in posesie, insa hotararea este suspendata in urma recursului in anulare, judecatorii Curtii Supreme de Justitie dispunand reintrarea imobilului in proprietatea statului. In baza Legii nr. 112/1995, cea mai mare parte a imobilului a fost vanduta chiriasilor. In prezent, doar pentru garaj si un apartament exista contracte de inchiriere, prelungite in baza Ordonantei nr. 40 - privind protectia chiriasilor. Curtea Europeana a Drepturilor Omului obliga statul roman sa achite doamnei Falcoianu despagubiri in valoare de 703.260 euro si 40.000 de euro ca daune morale. Imobilul din strada Sandu Aldea nr. 55 a fost nationalizat in baza Decretului nr. 223 din 1970, odata cu plecarea din tara a familiei Georgeta si Maricel Cretu. In 1993, casa este revendicata in instanta, iar pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile se face punerea in posesie si se intocmeste procesul-verbal de predare-primire. Dupa recursul in anulare, pronuntat de procurorul general, imobilul se reintoarce in proprietatea statului si, in baza Legii nr. 112, este vandut familiei Ioana si Liviu Grosu. Acum, statul roman trebuie sa achite familiei Cretu 17.693 euro ca despagubiri materiale si 17.000 de euro daune morale. Familia Basacopol a primit in anul 1995 imobilul din strada Mitropolit Nifon nr. 15, insa, dupa aceeasi reteta, casa reintra in proprietatea statului, doua dintre cele patru apartamente fiind vandute in baza Legii nr. 112, cu toate ca decretul de nationalizare nu permitea acest lucru. Mai mult, nici despagubirile materiale cerute de proprietari, in baza aceleiasi legi, nu le-au fost acordate. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit cuantumul despagubirilor materiale la 154.870 de euro. Apartamentul situat la etajul 3 al blocului din strada Brezoianu nr. 53 a fost nationalizat, dupa cum reiese din evidentele Primariei Capitalei, in baza Decretului 111 din 1951 - pentru neplata darilor catre stat si a Deciziei nr. 430 din 1953. Pentru apartament, din aceleasi evidente, nu rezulta ca ar fi existat vreun proces de revendicare, doamna Ivonne Maria Balanescu solicitand doar despagubiri materiale. Pentru ca acestea nu i-au fost acordate in tara, CEDO a stabilit cuantumul lor la 13.750 de euro. Pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului se afla in prezent 90 de procese. Pana acum, instanta de la Strasbourg a dat castig de cauza in 10 cazuri si a obligat statul roman la plata unor despagubiri de aproape 2 milioane de euro.