Guvernul Serbiei emite mandat de arestare pe numele presedintelui in exercitiu al tarii, Milan Milutinovici

Impotriva altor trei colaboratori apropiati de-ai lui Slobodan Milosevici au fost eliberate, de asemenea, mandate. Cei patru - inculpati la TPI pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii

Cu cateva ore inainte de expirarea ultimatumului dat de Statele Unite pentru extradarea fostilor oficiali sarbi acuzati de crime de razboi, guvernul de la Belgrad a emis mandate de arestare pe numele a patru astfel de persoane, in frunte cu presedintele sarb in exercitiu, Milan Milutinovici. Ceilalti trei sunt Nikola Sainovici, fostul consilier pe probleme de securitate al lui Slobodan Milosevici si fost vicepremier, Dragoliub Oidanici, fost comandant al armatei iugoslave si Vlaiko Stoikovici, fost ministru de interne. Decizia este extrem de controversata si pare sa fi fost luata de guvernul premierului Djindjici in extremis, in incercarea de a evita o noua izolare a Serbiei si declararea de noi sanctiuni internationale. Congresul Statelor Unite a conditionat acordarea ajutorului financiar de 120 milioane dolari destinat Serbiei de cooperarea autoritatilor de la Belgrad cu Tribunalul Penal International. Mai precis, se dorea predarea, pana la 31 martie a.c., a principalilor inculpati aflati pe lista TPI. Guvernul sarb n-a reusit sa se conformeze acestor cerinte pana la expirarea ultimatumului, insa, prin eliberarea celor patru mandate de arestare, a dorit sa dea un indiciu clar ca extradarea colaboratorilor lui Milosevici nu va intarzia mult. Milutinovici se gandeste sa se predea de bunavoie Aceasta decizie - destul de dificil de sustinut din punct de vedere juridic - risca sa provoace o noua criza politica de proportii la Belgrad. In premiera mondiala in lumea civilizata, un presedinte in exercitiu beneficiind de prerogative destul de largi (el poate dizolva Parlamentul si convoca alegeri anticipate) este subiectul unui mandat de arestare. Extradarea lui Milutinovici catre TPI inainte de incheierea mandatului acestuia (in toamna) va insemna ca in Serbia trebuie convocate alegeri anticipate - alegeri pe care nici una dintre fortele politice de la Belgrad nu le doreste mai devreme de luna septembrie. Potrivit unor surse guvernamentale citate de cotidianele sarbesti de azi, premierul Djindjici ar fi incercat din rasputeri, in ultimele sase saptamani, sa evite un asemenea deznodamant, incercand sa-i convinga pe cei patru aflati "pe lista neagra" a TPI sa se predea de buna voie la Haga. Sursele citate afirma ca fostul vicepremier Sainovici si fostul ministru de interne Stoilikovici ar fi refuzat categoric (ultimul grabindu-se, de altfel, sa paraseasca Belgradul pentru a se ascunde undeva in provincie). Presedintele Milutinovici "se gandeste foarte serios" la posibilitatea de a se preda si studiaza sansele incheierii unui acord cu procurorii internationali. Si Dragoliub Oidanici ar fi gata sa se duca de bunavoie la Haga. Impotriva celor patru au fost formulate aceleasi capete de acuzare ca si impotriva lui Slobodan Milosevici: crime de razboi si crime impotriva umanitatii in timpul razboaielor din Kosovo, Bosnia si Croatia. Presedintele Kostunita se opune extradarii celor patru Extradarea celor patru colaboratori ai lui Milosevici a provocat noi altercatii intre premierul Serbiei, Zoran Djindjici si presedintele Iugoslaviei, Voislav Kostunita. Refuzand sa mai ia asupra sa intreaga responsabilitate a unei asemenea decizii nepopulare (cum s-a intamplat cu un an in urma, la predarea lui Milosevici), Djindjici l-a acuzat, duminica, pe Kostunita, ca se opune in mod evident colaborarii cu TPI si ca, prin atitudinea sa "risca sa arunce tara din nou in izolare". Kostunita este un critic declarat al activitatii Tribunalului de la Haga, pe care-l considera "o institutie partinitoare si anti-sarba". El sustine ca extradarea celor patru catre TPI trebuie reglementata de o lege speciala in acest sens si a insistat chiar ca "demnitatea nationala nu trebuie pusa in joc de dragul unui numar de dolari, si aceia nesiguri". Guvernul sarb a adoptat, saptamana trecuta, un decret prin care reglementa cooperarea cu TPI, dupa ce a devenit evident ca o lege in acest sens nu poate aduna suficiente voturi pentru a fi aprobata de parlament. La fel ca si in cazul extradarii lui Milosevici, autoritatile sarbe argumenteaza ca se conformeaza rezolutiilor ONU pe care Iugoslavia, in calitate de stat membru al Natiunilor Unite, s-a angajat sa le respecte.