Guvernul Nastase amana sine die repunerea in drepturi a reclamantilor Hodos, Vasiliu, Basacopol si Ciobanu

Una dintre chichitele invocate: despagubirile sunt acordate dupa valoarea de tranzactionare a unui imobil, ca si cum un organism european, cum este CEDO, ar putea avea si alt criteriu decat valoarea de piata

Guvernul Nastase a luat decizia de a se adresa Marii Camere a Curtii Europene a Drepturilor Omului in legatura cu patru dintre cauzele in care statul roman a fost obligat la restituirea in natura a unor imobile sau la plata de despagubiri. Este vorba de cazurile Hodos, Vasiliu, Basacopol si Ciobanu impotriva Romaniei. "Cererile de trimitere la Marea Camera sunt simple proceduri judiciare, deschise de mecanismul instituit de Conventie, prin care se doreste clarificarea unor aspecte care, in prezent, sunt de natura a ridica probleme de executare" - ne-a informat Biroul de Presa al Ministerului Justitiei. Hibele din cele patru dosare - asa cum le prezinta chiar Ministerul Justitiei - sunt insuficient explicitate, ca sa nu spunem superflue. Astfel, se apreciaza ca - intr-una din cauze - CEDO a acordat reclamantei despagubiri pentru o pretentie pe care aceasta nu a sustinut-o in fata instantelor interne. Care e aceasta pretentie, Ministerul Justitiei nu spune, lasand loc echivocului. De aceea, putem presupune ca, daca este vorba de despagubiri morale, aceasta pretentie nici nu putea fi ridicata in fata instantelor din Romania, care nu aveau cum sa le acorde atata vreme cat nu au recunoscut nici macar dreptul de proprietate. Intr-o alta situatie, Ministerul Justitiei spune ca e vorba de o dubla despagubire, pentru ca reclamantul are o hotarare judecatoreasca irevocabila prin care i s-a restituit imobilul si o hotarare de anulare a contractului de vanzare-cumparare detinut de fostul chirias. Si in acest caz, pozitia oficiala este cat se poate de lacunara. Astfel, nu se spune nimic in legatura cu posesia imobilului: a fost sau nu evacuat fostul chirias, a intrat sau nu proprietarul in stapanirea casei, caci - in caz contrar - hotararile invocate nu au nici o valoare. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in practica CEDO (ca si in justitiile interne ale unor state democratice) se acorda, in afara de despagubiri morale, si despagubiri materiale pentru lipsa de proprietate si de folosinta. Iar cum la noi e vorba de perioade de zeci de ani, este firesc ca aceste despagubiri sa fie consistente. De asemenea, Guvernul roman nu este de acord cu cuantumul despagubirilor acordate de CEDO, fiind nemultumit ca nu se accepta expertizele judiciare, dar nici valoarea ceruta de vanzator. CEDO determina valoarea unui imobil dupa un singur criteriu: valoarea de tranzactionare, ceea ce inseamna valoarea de circulatie, de piata, presupunandu-se ca si in Romania exista un stat de drept care recunoaste economia libera. Anul acesta, CEDO a pronuntat un numar de 11 cauze prin care s-a constatat faptul ca autoritatile romane au incalcat dreptul de proprietate al reclamantilor. Mentionam faptul ca prin demersul executivului la Marea Camera a CEDO se amana, o data in plus, momentul in care reclamantii vor reintra pe deplin in drepturi.